Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Un studiu revoluționar a dezvăluit că în creierul șobolanilor îmbătrâniți cu deficiențe cognitive se află peste 200 de proteine malformate, mult dincolo de cele bine cunoscute plăci amiloide și proteine tau. Aceste proteine noi nu formează aglomerări vizibile sub microscop, făcându-le dificil de detectat, dar pot fi la fel de periculoase. Oamenii de știință cred că aceste molecule "stealth" perturbă subtil funcțiile creierului, într-un mod până acum neobservat.
Pentru mulți ani, cercetările asupra Alzheimerului s-au concentrat în principal pe două proteine nocive: amiloidul beta (A-beta) și proteinele tau. Aceste substanțe "lipicioase" sunt cunoscute pentru că afectează neuronii și împiedică activitatea normală a creierului. Însă un nou studiu indică faptul că acestea ar putea să nu fie singurele responsabile.
"Amiloizii sunt aglomerări de proteine deformate. Sunt mari, urâți și ușor de observat la microscop, așa că e firesc să ne atragă atenția. Dar observăm sute de proteine care se pliază greșit în moduri care nu formează amiloizi și totuși par să afecteze funcțiile creierului. Cercetările noastre arată că amiloizii sunt doar vârful aisbergului", explică Stephen Fried, profesor asistent de chimie și specialist în proteine, care studiază schimbările moleculare din creier odată cu îmbătrânirea, potrivit SciTechDaily.
Studiul publicat în revista Science Advances s-a bazat pe analiza a 17 șobolani în vârstă de doi ani, crescuți în aceleași condiții. Șapte dintre aceștia au avut rezultate slabe la teste de memorie și rezolvare a problemelor, fiind considerați cu deficiențe cognitive, în timp ce 10 șobolani au avut performanțe comparabile cu cele ale unor șobolani tineri, de 6 luni.
Oamenii de știință au măsurat peste 2.500 de tipuri de proteine în hipocamp, zona creierului implicată în învățarea spațială și memoria. Pentru prima dată, au putut determina câte dintre aceste proteine sunt malformate sau pliate incorect, identificând care proteine suferă aceste deformări în mod general odată cu vârsta și care sunt specifice șobolanilor cu declin cognitiv.
"Peste 200 de proteine au fost malformate în șobolanii cu deficiențe cognitive, dar au păstrat forma normală în cei sănătoși. Acest lucru sugerează că unele dintre aceste proteine contribuie la declinul cognitiv", au declarat cercetătorii.
Proteinele malformate nu pot îndeplini sarcinile necesare funcționării celulelor, iar organismul are un sistem natural care identifică și distruge aceste proteine "rebele". Până acum, se credea că proteinele malformate – în special A-beta și tau – sunt disruptive doar atunci când formează aglomerări (amiloizi).
"Credem că există multe proteine care pot fi malformate, care nu formează amiloizi și totuși sunt problematice. Și asta sugerează că aceste proteine malformate pot scăpa de sistemul de supraveghere celulară", spune Fried.
Cum reușesc aceste proteine să evite sistemul de securitate al celulelor rămâne o întrebare deschisă. Echipa lui Fried plănuiește să analizeze aceste proteine cu microscoape de înaltă rezoluție pentru a înțelege mai bine deformările lor moleculare.
"Mulți dintre noi au avut un membru al familiei sau o rudă care a devenit tot mai incapabilă să facă activitățile cotidiene ce necesită capacități cognitive. Înțelegerea a ceea ce se întâmplă fizic în creier ar putea conduce la tratamente și măsuri preventive mai eficiente", spune Fried.
Acest studiu deschide noi căi în lupta împotriva bolilor neurodegenerative, sugerând că adevărata cauză a declinului cognitiv este mult mai complexă decât s-a crezut până acum.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.