Diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer este esențială pentru dezvoltarea medicamentelor disponibile. Cercetătorii de la Universitatea Lund explorează noi metode de diagnosticare precoce a bolii Alzheimer, cum ar fi testele de sânge.
Un nou test de sânge numit PrecivityAD2 s-a dovedit a avea o precizie de aproximativ 90% în identificarea bolii Alzheimer la persoanele care prezintă simptome cognitive. Diagnosticul precoce este vital pentru dezvoltarea de noi tratamente care să încetinească evoluția bolii. Oskar Hansson, profesor de neurologie la Universitatea Lund, subliniază importanța diagnosticării timpurii în facilitarea cercetării de noi tratamente.
Două imunoterapii au fost recent aprobate în SUA și se așteaptă să fie disponibile în curând în Europa. Diagnosticul precoce și precis este, de asemenea, vital pentru facilitarea cercetării de noi tratamente. Întrucât în prezent nu există tratament pentru boala Alzheimer, diagnosticarea precoce este esențială pentru gestionarea simptomelor și, eventual, pentru încetinirea evoluției bolii.
Cercetătorii au testat testul de sânge PrecivityAD2, un test de sânge dezvoltat de C2N Diagnostics, LLC, pentru detectarea precoce a bolii Alzheimer. Testul măsoară două raporturi într-o probă de sânge: fosforilat-tau217 în plasmă și două tipuri de beta-amiloid: AB42 și AB40. Atât proteinele tau, cât și amiloid-beta sunt caracteristici patologice ale bolii Alzheimer.
Testele de sânge oferă o alternativă mai puțin invazivă, rentabilă și accesibilă la metodele actuale, cum ar fi testele lichidului cefalorahidian și PET-urile amiloide, permițând intervenția în timp util și rezultate mai bune pentru pacienți.
Citește și: Ce sunt antioxidanții și cum funcționează în organism. Rolul lor esențial în combaterea radicalilor liberi
Foto: Freepik
Un studiu care a implicat 1 200 de participanți în vârstă de peste 74 de ani a constatat că 23% prezentau declin cognitiv subiectiv, 33% aveau demență și 44% aveau insuficiență cognitivă ușoară. Aproximativ 50 % dintre participanți au prezentat patologia bolii Alzheimer prin intermediul testelor de îngrijire primară și secundară.
Testul de sânge PrecivityAD2 a avut o acuratețe de aproximativ 90% în identificarea bolii Alzheimer la 698 de participanți consultați anterior la o clinică de memorie, în timp ce specialiștii au fost doar 73% valabili.
La ceilalți 515 participanți, testul a fost aproximativ 90% precis în diagnosticarea bolii Alzheimer, comparativ cu 61% corect de către medicii de îngrijire primară. Acest lucru evidențiază lipsa unor instrumente de diagnosticare bune și rentabile, în special în asistența medicală primară, și sugerează potențiala îmbunătățire a diagnosticului odată cu adoptarea acestui test de sânge în cadrul asistenței medicale.
Verna Porter, a evidențiat acuratețea ridicată a diagnosticului și robustețea biomarkerilor din sânge, Amyloid Probability Score 2 (APS2) și p-tau217, în identificarea bolii Alzheimer în cadrul asistenței medicale primare și secundare. Acest lucru ar putea îmbunătăți diagnosticarea precoce și gestionarea pacienților, ceea ce ar putea conduce la un acces mai rapid la tratament.
Porter sugerează testarea în continuare a testului de sânge PrecivityAD2 în diverse cohorte internaționale, în special în cele cu o prevalență mai scăzută a pozitivității amiloidului, și dezvoltarea de imunoanalize complet automatizate pentru o implementare mai ușoară în laboratoarele clinice.
Studiile ulterioare ar trebui să compare performanța diagnostică a procentului de p-tau217 față de p-tau217 singur, identificând setările clinice specifice sau subgrupurile de pacienți în care o măsură ar putea oferi o mai mare precizie sau utilitate diagnostică. Înțelegerea acestor nuanțe va ajuta la adaptarea utilizării acestor biomarkeri pentru a maximiza acuratețea diagnosticului și beneficiul clinic.
Studiul realizat de MedicalNewsToday a intervievat neuropsihologul Karen D. Sullivan, care consideră că părțile interesate de biomarkerii demenței au făcut o treabă excelentă în diagnosticarea bolii Alzheimer. Neuropsihologul consideră că specialiștii în demență la care fac referire s-au bazat în principal pe măsuri de screening cognitiv și nu au administrat o evaluare neuropsihologică completă.
Karen D. Sullivan prezice că acuratețea lor predictivă ar fi fost mult mai bună de 73% dacă o abordare de testare cognitivă standard ar fi fost utilizată de un neuropsiholog certificat. Aceasta avertizează că reducerea diagnosticării sănătății creierului doar la testele de laborator și renunțarea la interviurile clinice detaliate și la evaluările de la om la om poate duce la diagnostice fals pozitive de demență, reducând procesele neuropatologice complexe la un singur diagnostic clar și putând duce la tratamente inutile cu riscuri ridicate.
De asemenea, ea subliniază faptul că structura nu este întotdeauna egală cu funcția în ceea ce privește sănătatea creierului, iar mulți pacienți cu demență au cauze mixte pentru simptomele lor.
Karen D.Sullivan consideră că cea mai bună abordare este să respectăm biomarkerii ca un element de date într-un model de evaluare centrat pe persoană și să nu pierdem din vedere umanitatea noastră în diagnosticarea demenței.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Care este capacitatea de stocare a creierului. Te va uimi cantitatea de informații pe care o poți reține.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.