Chiar dacă nu o facem conștient, mișcăm genunchii de sute de ori pe zi. Ligamentul încrucișat anterior este unul dintre ligamentele care asigură stabilitatea genunchiului. Persoanele care practică ski-ul, cei care calcă greșit și, nu în ultimul rând, sportivii, suferă, frecvent, de ruptură de ligamente încrucișate. Cât de gravă este afecțiunea, când este nevoie de operație, ne spune, în EXCLUSIVITATE, dr. Tarek Nazer, medic specialist ortopedie și traumatologie, specialist în chirurgia artroscopică minim invazivă:
„Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este unul dintre ligamentele care asigura stabilitatea genunchiului, se găsește în spațiul dintre cei doi condili femurali. Împreună cu ligamentul încrucișat posterior formează un X, de acolo poartă și numele de ligament încrucișat.
Acesta asigură stabilitatea în plan sagital și rotațional, controlează mișcarea genunchiului și îi oferă protecție împotriva mișcărilor atipice.
Ruptura de ligament încrucișat anterior apare atunci când facem o mișcare greșită, de rotație, a genunchiului. Ligamentul este suprasolicitat, întins prea mult, depășește forța pe care o rezistă și se rupe. Se aude o trosnitură, dar nu se umflă imediat, ci în 24 de ore.
Ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA) este cea mai frecventă leziune ligamentară a genunchiului. Exista numeroase metode de reconstrucție a LIA, dintre care amintim autogrefa din tendonul patelar, autogrefa din gracilis și semitendinos (hamstring), sau alogrefa (autogrefa se prelevă de la pacient, iar alogrefa este obținută de la furnizori specializați în medicina sportivă)”, a detaliat dr. Tarek Nazer, medic specialist ortopedie și traumatologie.
Studiile arată că orice genunchi instabil, dureros și cu leziune parțială (în cazul sportivilor) sau completă (în cazul tuturor persoanelor) „trebuie tratată chirurgical prin reconstrucție de ligament încrucișat anterior, prin diferite metode valabile în ziua de astăzi. Prin reconstrucție, evităm apariția artrozei și a leziunii de menisc, secundare rupturii de ligament încrucișat anterior”, arată ortopedul.
Operația se face prin recoltarea unui ligament (se pot folosi ligamente de tip hamstring sau tendonul patelar) și efectuarea reconstrucției după prepararea grefei și al canalului unde noul ligament va fi introdus. „Fixarea autogrefei se realizează, inițial, la nivelul tunelului femural folosind endobuton, care fixează grefa pe corticala externă a femurului. La nivelul tunelului tibial folosim un șurub resorbabil. Tensionarea grefei se realizează prin flectarea genunchiului la 20 de grade”, a mai spus dr. Tarek Nazer.
Potrivit lui, protocolul de recuperare postoperator reconstrucției de ligament încrucișat anterior este următorul:
FAZA I: 1-14 ZILE. SCOP:
- Controlul grefei și a sistemului de fixare al grefei sunt protejate cu ajutorul unei orteze și prin exerciții specifice;
- Controlul inflamației și al edemului;
- Mobilizarea precoce a articulației genunchiului;
- Restaurarea mersului normal pe suprafață plană;
- Încărcarea - în limita toleranței dureroase cu orteza blocată la 30 de grade.
Exerciții
- Mobilizarea pasivă a genunchiului pe Artromot - 3 sesiuni a câte 2 ore/zi. Se începe la 30 de grade pentru ca ulterior să se crească amplitudinea cu 10 grade / zi până la 90 de grade
- Extensia - evitarea extensiei active între 0-40 de grade
- Extensia pasivă - stați pe un scaun și plasați călcâiul pe un alt scaun, relaxând musculatura coapsei și lăsând astfel genunchiul să atârne în propria greutate până când este obținută extensia maximă. Flexia e limitată la 90 de grade
- Flexia pasivă - stați pe un scaun și lăsați genunchiul sa se îndoaie sub acțiunea gravitației. Puteți folosi celălalt membru pentru susținere dacă este necesar.
FAZA II: SĂPTĂMÂNA 3-6. SCOPURI:
- Restaurarea mersului normal și a urcatului scărilor;
- Menținerea extensiei complete, flexie 90 de grade;
- Protejarea grefei și a sistemelor de fixare;
- Creșterea propriocepției.
Exerciții:
- Continuarea exercițiilor de la prima fază;
- Fără extensie activă la ultimele 40 de grade;
- Bicicletă medicinală, bandă alergare - viteză înceată;
FAZA III: SĂPTĂMÂNA 6-12. SCOPURI:
- Mobilizare maximă a genunchiului;
- Creșterea forței musculare;
Exerciții
- Bicicletă medicinală, bandă alergare - cu creșterea progresivă a rezistenței și intensității;
- Înot, hidroterapie;
- Exerciții pentru echilibru și propriocepție;
- Întărirea cvadricepsului până la 90 de grade.
FAZA IV: LUNA 3-6. SCOPURI:
- ameliorarea forței musculare, rezistenței și a propriocepției.
Ce semn clar îți dă bătătura de la picior. Ce înseamnă dacă faci bătături.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Află mai multe despre această afecțiune a articulațiilor inflamate și ce implicare are acidul uric.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
Medicii explică dacă sunetele acelea care apar în zona genunchilor sunt un motiv de îngrijorare.
Acest tratament vindecă osteoartita genunchiului. Are efect major.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.