Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani

FOTO: Freepik@rawpixel.com

Tulburările mintale scurtează viața cu până la 20 de ani: depresia, anxietatea, bipolaritatea și PTSD cresc riscul de boli de inimă. Cercetările arată că persoanele cu afecțiuni psihice primesc mai puțină îngrijire cardiovasculară, iar exercițiile fizice și programele integrate pot reduce riscurile.

Studiu: depresia, anxietatea și tulburarea bipolară cresc riscul de deces prematur prin boli de inimă

Persoanele care suferă de depresie, anxietate, schizofrenie, tulburare bipolară sau PTSD se confruntă cu un pericol ascuns mai mare decât sinuciderea sau supradoza: bolile cardiovasculare. Cercetările arată că aceste afecțiuni mintale pot scurta durata de viață cu 10 până la 20 de ani, iar bolile de inimă devin principala cauză de deces în această categorie de pacienți.

  • Depresia crește riscul de boli cardiovasculare cu 72%
  • Schizofrenia aproape îl dublează, cu 95% risc mai mare
  • Tulburarea bipolară ridică riscul cardiovascular cu 57%
  • PTSD crește riscul bolilor coronariene cu 61%

Tulburările de anxietate se asociază cu un risc cu 41% mai mare de mortalitate cardiovasculară

În ciuda riscului crescut, persoanele cu tulburări mintale primesc îngrijire cardiovasculară mai slabă decât populația generală.

Legătura dintre sănătatea mentală și bolile de inimă

Un ciclu vicios între minte și inimă

Tulburările mintale și bolile cardiovasculare se influențează reciproc. Condițiile psihice pot conduce la comportamente nocive pentru inimă, cum ar fi fumatul excesiv, lipsa activității fizice și alimentația nesănătoasă.

Efectele biologice sunt profunde:

  • Inflamație cronică
  • Tensiune arterială ridicată
  • Ritm cardiac neregulat
  • Probleme de procesare a insulinei

Pe de altă parte, un infarct sau un accident vascular cerebral poate declanșa tulburări mintale, creând o interacțiune bidirecțională între inimă și creier.

Statistici alarmante

  • 18% dintre persoanele cu boli cardiovasculare suferă de depresie, procentul crescând la 28% după evenimente acute, precum infarctul
  • Aproape 25% dintre supraviețuitorii unui AVC dezvoltă depresie
  • 12% dintre supraviețuitorii unui infarct dezvoltă PTSD

Sistemele de sănătate ignoră această populație vulnerabilă

Tratamentul bolilor mintale și al celor cardiovasculare este adesea separat. Cardiologii pot trece cu vederea simptomele psihice, iar psihiatria nu monitorizează adecvat sănătatea inimii.

Soluții eficiente: exercițiul fizic și îngrijirea integrată

Exercițiile fizice, un tratament dublu

Studiile arată că exercițiile fizice reduc semnificativ simptomele depresiei și oferă beneficii directe pentru inimă. Ele ar trebui integrate în tratamentul standard al tulburărilor mintale, alături de psihoterapie și medicație.

Practici minte-corp

Yoga, tai chi și meditația arată promisiuni în ameliorarea simptomelor mintale și a factorilor de risc cardiovascular. Totuși, dovezile că pot preveni evenimente cardiace majore sunt limitate.

Îngrijirea integrată

Programele care combină tratamentul mental și cardiovascular au demonstrat rezultate bune în îmbunătățirea sănătății mintale, deși impactul asupra infarctelor și deceselor cardiovasculare rămâne neconfirmat.

Schimbări urgente în sistemul medical

Cercetătorii solicită:

  • Formarea medicilor care înțeleg legătura dintre sănătatea mentală și cea fizică
  • Extinderea acoperirii serviciilor de sănătate mintală și accesul la screening cardiovascular
  • Includerea persoanelor cu tulburări mintale în studiile cardiovasculare, pentru ghiduri bazate pe dovezi

Cu aproximativ 25% dintre oameni afectat de tulburări mintale în timpul vieții, abordarea acestei crize poate preveni milioane de decese premature. Sistemele medicale trebuie să trateze sănătatea fizică și mentală ca o unitate, nu separat.

Articole similare