Respirația grea poate ascunde mai mult decât o problemă pulmonară. Prof. dr. Mihălțan și prof. dr. Bădilă explică pericolul pentru inimă și plămâni.
Inima și plămânii nu trebuie privite separat atunci când vorbim despre prevenție. Fumatul, poluarea, sedentarismul, obezitatea, diabetul și inflamația cronică pot afecta ambele organe, iar dificultățile de respirație pot ascunde atât o problemă pulmonară, cât și una cardiacă.
Specialiștii Societății Române de Pneumologie și ai Societății Române de Cardiologie atrag atenția asupra riscului cardiopulmonar și asupra importanței screeningului, mai ales în cazul persoanelor care fumează sau au fumat, au hipertensiune, diabet, obezitate ori simptome respiratorii.
Săptămâna Europeană de Screening aduce în prim-plan depistarea precoce a bolilor respiratorii și cardiovasculare. Societatea Română de Pneumologie participă la inițiativă alături de Societatea Română de Cardiologie.
"Astăzi începe această săptămână europeană de screening, la care a aderat Societatea Română de Pneumologie. Și, pentru că vorbim despre organe interconectate, am invitat și suntem parteneri – și mă bucur că suntem parteneri – cu Societatea Română de Cardiologie.
În această săptămână se desfășoară activități concomitente de screening în cel puțin alte două țări, Bulgaria și Polonia. Dar, fiind o săptămână europeană, sunt așteptate și alte țări din Europa de Est și Centrală să facă această ofertă de depistare a unor boli cronice respiratorii", a explicat prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
La rândul său, prof. dr. Elisabeta Bădilă, viitor președinte al Societății Române de Cardiologie, subliniază că pacientul trebuie evaluat ca întreg, nu doar prin prisma unui singur organ.
"Pacientul nu se adresează medicului doar pentru un anumit organ, pentru o anumită problemă. Pacientul, în general, are o serie de comorbidități care impun un aport comun.
Colaborarea cu Societatea Română de Pneumologie este deja tradițională, așa încât mă bucur foarte mult că am răspuns extrem de favorabil acestei invitații.
Sperăm ca, făcând prevenție, să avem din ce în ce mai puțini pacienți și din ce în ce mai multe persoane sănătoase", a explicat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Legătura dintre cele două organe este directă. Sângele trece prin plămâni pentru a primi oxigen, apoi ajunge la inimă, de unde este pompat către restul organismului.
"Inima și plămânii reprezintă, de fapt, un singur sistem. Nu sunt doi vecini. Fiecare picătură de sânge trece prin plămâni înainte de a ajunge la inimă. Inima dreaptă primește sângele sărac în oxigen, îl transmite către plămâni, care îl încarcă cu oxigen și elimină dioxidul de carbon. Apoi, sângele ajunge la inima stângă, care pompează sângele oxigenat către organe și asigură funcționalitatea acestora.
Trebuie să știm că, atunci când plămânul suferă, inima dreaptă se încarcă, iar când inima stângă cedează, apa ajunge la plămâni", a explicat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Fumatul, poluarea și diabetul afectează și inima, și plămânii
"Avem o serie de factori comuni: fumatul, poluarea aerului, sedentarismul, obezitatea, diabetul, inflamația cronică și vârsta.
Observăm că sunt mai mulți factori comuni decât factori separați, ceea ce ne permite să avem o singură intervenție prin care protejăm două organe: inima și plămânul", a precizat cardiologul.
Fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc.
Una dintre problemele asupra cărora specialiștii atrag atenția este legătura dintre bronhopneumopatia cronică obstructivă, BPOC, și bolile cardiovasculare.
"BPOC, bronhopneumopatia cronică obstructivă, nu se oprește doar la plămâni. Această bronhopneumopatie este corelată cu afectarea cardiacă și avem cel puțin trei mecanisme prin care boala pulmonară "încarcă" inima", a explicat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Inflamația produsă la nivelul aparatului respirator poate avea efecte asupra întregului organism.
"BPOC produce inflamație la nivelul arborelui respirator. Inflamația sistemică se extinde la nivelul întregului arbore arterial și accelerează ateroscleroza și rigiditatea arterială, adică îmbătrânirea arterelor.
Hipoxia cronică din BPOC înseamnă că sângele nu se oxigenează cum trebuie. În consecință, dacă saturația sângelui în oxigen scade, crește presiunea în artera pulmonară și suprasolicită inima dreaptă", a precizat medicul.
Exacerbările BPOC pot reprezenta, de asemenea, un moment periculos pentru inimă.
"Exacerbările BPOC, acutizările acestei bronhopneumopatii, reprezintă un efort brusc pentru inimă, care se poate solda cu tahicardie, cu aritmii sau chiar cu ischemie miocardică.
Astfel, un mesaj-cheie este acela că mulți pacienți cu BPOC, chiar și cu forme ușoare sau moderate, mor din cauze cardiovasculare și nu din cauza insuficienței respiratorii", a avertizat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Medicii atrag atenția că diagnosticul unei boli pulmonare nu trebuie să oprească evaluarea cardiovasculară.
"Avem două boli, una pulmonară și una cardiacă, dar un singur pacient. Nu avem risc cardiac și risc pulmonar, ci avem un risc cardiopulmonar la acești pacienți cu BPOC.
Dacă nu căutăm însă, nu găsim și nu tratăm. Deci, în fața oricărui pacient cu BPOC, trebuie să avem în vedere că acesta poate asocia și boală cerebrovasculară, cardiovasculară sau boală arterială periferică", a explicat cardiologul.
Printre afecțiunile cardiovasculare întâlnite la pacienții cu BPOC se numără boala coronariană, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, boala arterială periferică și accidentul vascular cerebral.
Una dintre marile provocări este reprezentată de simptome. Dispneea, oboseala și tusea pot apărea atât în bolile pulmonare, cât și în cele cardiace.
"De obicei, simptomele sunt comune și majoritatea pacienților spun: "Îmi este greu să respir" sau "Am respirație dificilă". Mulți se întreabă: "Este inima? Sunt plămânii?".
Dispneea, oboseala și tusea sunt simptome comune ambelor afecțiuni, și cardiace, și pulmonare", a precizat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
În insuficiența cardiacă pot apărea și edeme ale membrelor inferioare sau dificultăți de respirație atunci când persoana stă întinsă.
Analizele BNP sau NT-proBNP, electrocardiograma și ecocardiografia pot contribui la evaluarea unei posibile cauze cardiace. În cazul BPOC, spirometria are un rol important pentru identificarea obstrucției respiratorii.
Perioada care urmează unei exacerbări a BPOC poate fi critică din punct de vedere cardiovascular.
"Exacerbarea BPOC, acea acutizare a bronhopneumopatiei cronice obstructive, trebuie să fie o alarmă pentru inimă", a avertizat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Potrivit datelor prezentate de aceasta în cadrul conferinței, în primele 30 de zile după o exacerbare pot apărea insuficiență cardiacă, aritmii, sindrom coronarian acut sau accident vascular cerebral.
"Dacă ne uităm la insuficiența cardiacă, riscul de a se dezvolta este de aproape șapte ori mai mare în primele 30 de zile după exacerbare. În prima săptămână, riscul este de 17 ori mai mare. Acest risc se menține crescut în primul an", a explicat medicul.
Datele prezentate de specialiști arată dimensiunea problemei.
"8,3% dintre adulții peste 40 de ani au BPOC și mai puțin de jumătate știu că au boala. Mai îngrijorător este faptul, din punctul meu de vedere, că 56% dintre adulții între 30 și 79 de ani au hipertensiune și doar 33% au valorile controlate. Sunt date publicate de Organizația Mondială a Sănătății în septembrie 2025, deci cifre foarte recente.
Îngrijorător este, iarăși, faptul că bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces în România, ca și în Europa, și multe decese sunt evitabile prin prevenție. În România, mortalitatea prin boală cardiovasculară este aproape dublă față de mortalitatea europeană", a declarat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Screeningul nu trebuie să înceapă neapărat într-un cabinet de cardiologie sau pneumologie.
"Screeningul în cabinetul medicului de familie este esențial. (...) Nu numai specialiștii pot să facă screening și prevenție. Colaborarea în echipe interdisciplinare reprezintă baza prevenției", a subliniat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
În cazul unei persoane de peste 40 de ani, fumătoare sau fostă fumătoare, expusă la noxe sau care are hipertensiune, diabet ori obezitate, medicul recomandă o evaluare de bază.
"Să întrebăm de dispnee și de tuse. Să facem spirometrie la fumători sau la pacienții simptomatici. Să trimitem pacientul pentru electrocardiogramă, NT-proBNP, ecocardiografie în situația în care bănuim o afecțiune cardiacă concomitentă și să trimitem încrucișat: pacientul cu BPOC să ajungă și la cardiolog, iar pacientul cardiac fumător să facă și spirometrie", a explicat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan a prezentat și rezultatele programelor de screening realizate de pneumologi.
"Noi am evaluat, în 2025, aproape 1.000 de adulți, iar primul pas pe care l-am făcut a demonstrat că avem unul din șase pacienți cu obstrucție respiratorie, nediagnosticați anterior", a explicat președintele Societății Române de Pneumologie.
În cadrul evaluărilor efectuate pe litoral, prevalența obstrucțiilor depistate prin spirometrie a fost de aproape 18%, iar bolile respiratorii cronice au fost prezente la 9,3% dintre persoanele evaluate.
"Repet mesajul foarte important: unul din șase adulți cu boală respiratorie reală era, de fapt, nediagnosticat", a subliniat prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan.
Datele au evidențiat și o legătură între obezitate și riscul de apnee obstructivă în somn.
"Am remarcat din chestionar că riscul de a avea un sindrom de apnee obstructivă în somn este de 2,5 ori mai mare la persoanele obeze.
Avem aproape 11% dintre participanți identificați cu risc de sindrom de apnee obstructivă în somn, 12% cu episoade semnalate de anturaj și, sigur, 58% sunt sforăitori", a precizat medicul.
Programul de screening continuă în farmacii comunitare din Capitală.
"Este o metodologie deja validată pe litoral, pe care o aducem acum în farmaciile comunitare din Capitală", a declarat prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan.
Potrivit acestuia, evaluările sunt asigurate de medici rezidenți pneumologi instruiți pentru efectuarea spirometriilor.
"Este o acoperire care vine și este asigurată de o echipă de medici rezidenți pneumologi, deja antrenați în spirometrie de doi ani, cu o ofertă, de fapt, pentru aproximativ 400-500 de adulți, în cele cinci zile, până vineri.
Încercăm să vedem care este prevalența bolilor respiratorii cronice în aceste eșantioane de populație", a explicat prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan.
În România, multe boli respiratorii și cardiovasculare rămân nediagnosticate sau sunt descoperite târziu. Medicii atrag atenția că inima și plămânii nu trebuie privite separat: au factori de risc comuni, pot provoca simptome asemănătoare, iar boala unui organ poate agrava starea celuilalt.
Avertismentul vine în contextul EU Screening Week 2026, inițiativă a Comisiei Europene dedicată prevenției, evaluărilor de sănătate și depistării timpurii a unor posibile probleme de sănătate.
În perioada 28 septembrie – 2 octombrie 2026, Societatea Română de Pneumologie organizează o campanie de testare gratuită a funcției pulmonare. Bucureștenii pot face spirometrii gratuite în cinci farmacii din București și Popești-Leordeni.