Fulgerul ucide mii de oameni în fiecare an în întreaga lume, însă pentru cei care supraviețuiesc, probleme sunt adesea departe de a se fi terminat.
Fulgerul poate lovi același loc de mai multe ori. Empire State Building, de exemplu, este lovit de fulger de aproximativ 23 de ori pe an.
Între 6.000 și 24.000 de oameni ar putea muri anual din cauza fulgerelor în întreaga lume, însă cifra reală este dificil de stabilit din cauza raportărilor incomplete.
Supraviețuirea nu înseamnă întotdeauna recuperare completă. Unii supraviețuitori dezvoltă dureri cronice, pierderi de memorie, tinitus, dificultăți de concentrare sau leziuni cerebrale.
Multe victime nu au cicatrici vizibile, ceea ce poate face diagnosticul și tratamentul mai dificile, iar unii supraviețuitori spun că simptomele lor sunt puse pe seama unor probleme psihologice.
Fulgerul durează doar o fracțiune de secundă. Pentru unele persoane, însă, efectele acelui moment pot continua ani sau chiar întreaga viață.
În fiecare an, se estimează că între 6.000 și 24.000 de persoane își pierd viața din cauza fulgerelor la nivel mondial, iar multe alte persoane sunt rănite, conform Medical Xpress. Intervalul extrem de larg reflectă o problemă importantă: în multe regiuni ale lumii, victimele fulgerelor nu sunt raportate sau sunt raportate incomplet.
Un cercetător în domeniul fulgerelor de la Universitatea din Dakota de Nord studiază atât fizica fenomenului, cât și consecințele sale asupra oamenilor. Iar una dintre cele mai importante concluzii ale cercetărilor este că riscul nu depinde doar de cât de des apar fulgerele.
Contează enorm unde locuiește o persoană, în ce fel de clădire se află, cât de repede poate primi ajutor și cât de vulnerabilă este comunitatea din care face parte.
În Africa Centrală, una dintre cele mai active regiuni de pe glob în ceea ce privește activitatea electrică atmosferică, cercetătorii știu încă surprinzător de puține lucruri despre cine este lovit de fulger, cum supraviețuiește și ce probleme de sănătate apar ulterior.
Tocmai de aceea, în ultimul deceniu, cercetătorii au colaborat cu Rețeaua Centrelor Africane pentru Fulgere și Educație, o organizație non-profit care urmărește reducerea deceselor, rănirilor și pagubelor materiale provocate de fulgere în Africa.
Echipa a început să colecteze date în ianuarie 2018, acoperind 46 dintre cele 54 de țări africane.
În iunie 2026, baza de date conținea peste 2.100 de înregistrări. Informațiile au fost analizate pentru a înțelege mai bine când, unde și de ce apar decesele și rănirile provocate de fulgere.
Problema este că aceste cifre nu surprind neapărat amploarea reală a fenomenului.
Multe incidente nu sunt raportate, în special în țările din Sudul Global. Accesul limitat la internet, conflictele și tulburările civile, lipsa unor sisteme eficiente de raportare și chiar anumite credințe culturale pot face ca un caz să nu ajungă niciodată în statisticile oficiale.
Există și o altă dificultate: limbile vorbite.
Numai în Africa există cel puțin 75 de limbi vorbite fiecare de peste un milion de persoane, la care se adaugă sute de alte limbi vorbite de comunități mai mici. Urmărirea informațiilor despre victime devine astfel extrem de dificilă.
Africa înregistrează, în medie, între 2 și 4 milioane de fulgere anual.
În apropierea Ecuatorului, Bazinul Congo este supus unei încălziri solare intense pe tot parcursul anului. Pădurea tropicală din Congo, a doua cea mai mare pădure tropicală din lume după Amazon, contribuie constant cu vapori de apă la aerul cald și umed provenit din Golful Guineei.
Apoi intervine geografia.
Platoul Adamawa și Munții Camerunului forțează aerul să urce, ceea ce contribuie la formarea unor furtuni electrice extrem de active.
Dar numărul mare de fulgere nu explică singur numărul ridicat de victime.
Aici intervine un al doilea factor esențial: vulnerabilitatea oamenilor.
Pentru a putea compara riscul de fulger între țări, cercetătorii au creat o metodă care ia în calcul trei componente.
Prima este pericolul: numărul de fulgere produse într-o anumită zonă.
A doua este expunerea: numărul persoanelor rănite sau decedate raportat la populația țării.
A treia este vulnerabilitatea, estimată pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor, folosind date ale Băncii Mondiale.
Cele trei componente sunt apoi combinate într-un scor general de risc.
Iar rezultatul este relevant: dintre cele 15 țări africane pentru care cercetătorii au avut suficiente date pentru a calcula riscul, 14 se încadrează în categoria de risc ridicat sau foarte ridicat.
Excepția este Africa de Sud.
Acolo, pericolul reprezentat de fulgere este moderat, vulnerabilitatea este mai redusă, iar cercetarea și sistemele de siguranță contribuie la protejarea populației.
Paradoxal, Africa de Sud poate avea mai multe cazuri raportate tocmai pentru că dispune de sisteme mai bune de raportare, de o acoperire mediatică mai mare și de o populație predominant vorbitoare de limba engleză, ceea ce facilitează documentarea incidentelor.
Una dintre cele mai tulburătoare constatări ale cercetătorilor apare într-un studiu care urmează să fie publicat.
87% dintre incidentele mortale provocate de fulgere în Africa au implicat mai mult de o victimă.
În țările dezvoltate, proporția este de sub 10%.
În Uganda, de exemplu, cercetătorii au observat în mod repetat incidente cu victime multiple.
Diferența este uriașă.
În Statele Unite, Consiliul Național pentru Siguranța împotriva Fulgerelor raportează că 517 persoane au murit din cauza fulgerelor între 2006 și 2025. Datele istorice indică faptul că peste 90% dintre persoanele lovite de fulger supraviețuiesc.
În Canada, cercetătorii estimează că anual între nouă și zece persoane mor, iar între 92 și 164 sunt rănite în urma loviturilor de fulger.
De ce supraviețuiesc atât de mulți oameni în aceste țări?
Un motiv important este accesul la clădiri și vehicule protejate, precum și posibilitatea de a ajunge rapid la servicii medicale de urgență.
În anumite regiuni din Africa, situația este radical diferită.
Există un slogan binecunoscut al Consiliului Național pentru Siguranța împotriva Fulgerelor: „Când tună, intră înăuntru.”
Problema este că, în multe comunități africane, intrarea într-o clădire nu înseamnă automat protecție.
Cercetătorii au constatat că aproximativ jumătate dintre incidentele asociate fulgerelor în Africa au loc în interiorul clădirilor.
Locuințe, școli, biserici sau piețe pot să nu aibă niciun sistem de protecție împotriva fulgerelor.
O clădire protejată presupune un sistem proiectat și întreținut corespunzător, care să respecte standardele internaționale. Unele clădiri nu au absolut nicio protecție. Altele se bazează pe un singur paratrăsnet sau descărcător, uneori prost întreținut și care nu este proiectat să protejeze întreaga construcție.
Asta înseamnă că simplul fapt că o persoană se află „înăuntru” în timpul unei furtuni nu garantează siguranța.
Dincolo de statistici există povești care arată cât de dramatic poate fi impactul unui fulger.
Cercetătorii au intervievat supraviețuitori pentru a înțelege mai bine efectele medicale pe termen lung.
Una dintre femeile intervievate era asistentă medicală.
Se afla într-o școală primară și vaccina copii când a fost lovită de fulger.
Forța descărcării a fost atât de mare încât femeia a fost aruncată prin fereastra unei săli de clasă.
Hainele i-au luat foc. Și-a pierdut imediat cunoștința și a ajuns la spital, unde a rămas internată timp de patru zile.
Dar externarea nu a însemnat și sfârșitul problemei.
Ani mai târziu, femeia continuă să sufere de dureri cronice, paralizie parțială a picioarelor și pierderi de memorie.
Înainte de accident era sănătoasă și activă. După lovitura de fulger, îi este dificil să meargă și a fost nevoită să renunțe la profesia de asistentă medicală.
Uneori lucrează la clinica unui prieten, atunci când starea îi permite. Există însă zile în care durerea este atât de puternică încât nu poate ajunge la serviciu.
Povestea ei devine și mai tulburătoare.
Zece ani mai târziu, în aceeași sală de clasă, un alt fulger a ucis 18 copii și a rănit alți 38.
Clădirea nu avea sistem de protecție împotriva fulgerelor nici la primul incident, nici la cel de-al doilea.
În 2016, Rețeaua Africană a Centrelor pentru Fulgere și Educație a instalat un sistem de protecție împotriva fulgerelor.
O lovitură de fulger nu lasă întotdeauna urme spectaculoase pe corp.
De fapt, potrivit sondajelor realizate de organizația americană non-profit Lightning Strike & Electric Shock Survivors International, peste două treimi dintre supraviețuitorii loviturilor de fulger din SUA nu prezintă cicatrici vizibile.
Asta nu înseamnă însă că sunt nevătămați.
Unii dezvoltă probleme de sănătate persistente, precum:
leziuni cerebrale;
dureri cronice;
umflături;
pierderi de memorie;
tinitus;
dificultăți de concentrare;
probleme neurologice;
dizabilități care afectează capacitatea de muncă.
Simptomele pot fi extrem de diferite de la o persoană la alta.
Iar tocmai pentru că nu există întotdeauna o rană vizibilă, supraviețuitorii se pot confrunta cu o altă problemă: nu sunt crezuți.
Unii supraviețuitori povestesc că, atunci când merg la medic, simptomele lor sunt atribuite unor probleme psihologice sau sunt considerate chiar imaginare.
Chiar și atunci când găsesc un medic care le ia în serios problemele, există încă o dificultate: puțini specialiști sunt pregătiți în mod specific pentru consecințele complexe ale unei lovituri de fulger.
În timp, supraviețuitorii pot acumula cheltuieli medicale importante. Dizabilitățile îi pot împiedica să se întoarcă la muncă și pot duce la pierderea veniturilor.
Uneori apar chiar schimbări de personalitate care afectează relațiile cu familia și prietenii.
În cazul copiilor, consecințele pot fi deosebit de serioase.
Leziunile cerebrale produse de fulger pot fi urmate de probleme de memorie, concentrare și învățare, ceea ce îi poate împiedica pe copii să țină pasul la școală.
Pentru un supraviețuitor, trauma nu este doar fizică.
După un eveniment atât de violent, poate apărea o adevărată „dublă lovitură”: omul se confruntă cu simptome persistente, iar în același timp poate simți că medicii, familia sau societatea nu îl înțeleg.
Acest lucru poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale.
Un supraviețuitor al unei lovituri de fulger a fondat organizația Lightning Strike & Electric Shock Survivors International, creată pentru a oferi sprijin și resurse victimelor și familiilor acestora.
Pentru mulți supraviețuitori, întâlnirile și conferințele organizate de această comunitate au devenit o formă importantă de sprijin.
În Africa, situația poate fi și mai dificilă, deoarece în anumite regiuni accesul la îngrijiri medicale de bază este deja limitat.
Cercetătorii speră că o bază de date mai mare despre victime și supraviețuitori va ajuta nu doar la înțelegerea fenomenului, ci și la prevenirea lui.
Mai multe informații pot contribui la educarea populației cu privire la siguranța în timpul furtunilor și, în același timp, îi pot ajuta pe medici să recunoască și să trateze mai bine leziunile produse de fulger.
Pentru că fulgerul nu este doar o problemă meteorologică.
Este și o problemă de sănătate publică.
Iar diferența dintre o comunitate în care o furtună produce o victimă și una în care produce zeci de victime poate ține de lucruri aparent simple: o clădire protejată, un sistem eficient de alertare, accesul la servicii medicale și cunoașterea regulilor de siguranță.
Fulgerul durează doar o fracțiune de secundă.
Pentru unii dintre cei care îl supraviețuiesc însă, adevărata furtună poate începe abia după ce cerul se limpezește.