Tăierea și prelucrarea blaturilor din piatră artificială, poate ascunde un risc grav pentru plămâni. Primele cazuri au apărut abia în ultimii ani.
Ce trebuie să știi
-
Tăierea și prelucrarea pietrei artificiale poate elibera particule fine de silice cristalină, care pot ajunge în profunzimea plămânilor.
-
Silicoza este o boală pulmonară provocată de inhalarea cristalelor de siliciu și poate continua să evolueze chiar și după încetarea expunerii.
-
Un bărbat de 47 de ani care a lucrat timp de 10 ani cu piatră artificială a fost diagnosticat cu silicoză, după ce la un CT au fost descoperiți noduli pulmonari.
-
La 18 luni după diagnostic, starea pulmonară a pacientului se agravase, iar acesta așteaptă în prezent evaluarea pentru un transplant pulmonar.
Praful care poate ajunge adânc în plămâni
Piatra artificială este utilizată pe scară largă pentru fabricarea blaturilor, însă prelucrarea ei poate deveni periculoasă atunci când generează praf care conține silice cristalină respirabilă. Particulele foarte fine pot fi inhalate și pot ajunge în zonele profunde ale plămânilor, unde pot provoca inflamație și cicatrizare.
Riscul este deosebit de important în cazul tăierii sau șlefuirii „la uscat”, deoarece aceste operațiuni pot produce cantități importante de praf fin. Metodele care folosesc apă pentru a reduce praful și sistemele de captare a acestuia fac parte dintre măsurile utilizate pentru limitarea expunerii.
Un articol publicat în Canadian Medical Association Journal atrage atenția asupra consecințelor pe care le poate avea această expunere.
Un CT făcut pentru o problemă minoră a scos la iveală boala
Autorii descriu cazul unui bărbat în vârstă de 47 de ani care s-a prezentat la serviciul de urgență pentru o leziune pulmonară minoră. Investigația CT a evidențiat însă noduli pulmonari, iar pacientul a fost diagnosticat cu silicoză.
Bărbatul lucrase timp de 10 ani cu piatră artificială pentru o companie producătoare de blaturi. După diagnosticare, medicii i-au recomandat să evite orice expunere ulterioară.
Problema este că oprirea expunerii nu a însemnat și oprirea bolii.
În următoarele 18 luni, după ce a fost trimis la o clinică specializată în boli pulmonare profesionale, starea plămânilor săi s-a agravat. În prezent, pacientul așteaptă evaluarea pentru un transplant pulmonar.
Cazul ilustrează astfel cât de severă poate deveni o boală profesională asociată cu inhalarea repetată a prafului de silice.
Primele cazuri au apărut abia în ultimii ani
Cazurile de silicoză asociate cu lucrul cu piatra artificială au început să fie raportate relativ recent. Primele cazuri au fost descrise la începutul anilor 2010 în Spania și Italia, după care au fost raportate și în alte regiuni ale lumii.
Cercetările din ultimii ani au atras atenția asupra riscului pentru persoanele care taie, șlefuiesc și prelucrează blaturi din piatră artificială.
Autorii articolului subliniază că problema nu ține doar de materialul folosit, ci și de modul în care acesta este prelucrat și de măsurile de protecție existente la locul de muncă.
Cine poate fi mai expus
Persoanele care lucrează în întreprinderi mici, unde pot fi folosite tehnici de tăiere și prelucrare uscată, pot fi mai vulnerabile decât cele care lucrează în companii mai mari, unde există sisteme de tăiere umedă și protocoale de siguranță.
În acest context, autorii atrag atenția și asupra unei probleme sociale. O mare parte dintre persoanele afectate sunt imigranți sau membri ai unor comunități marginalizate ori care se confruntă cu discriminarea rasială.
Aceștia pot întâmpina bariere lingvistice, pot să nu aibă asigurare medicală sau să aibă acces limitat la servicii de medicină ocupațională.
Studii realizate în rândul lucrătorilor din industria blaturilor au identificat tocmai aceste vulnerabilități, alături de lipsa instruirii și utilizarea frecventă a tăierii uscate.
Australia a interzis utilizarea pietrei artificiale
Riscurile asociate expunerii la silice au determinat și schimbări legislative.
Australia a interzis utilizarea pietrei artificiale din cauza riscurilor pentru sănătate asociate procesului de fabricație. Înaintea interdicției, autoritățile introduseseră măsuri precum monitorizarea sănătății lucrătorilor, limite de expunere și cerințe privind metodele de reducere a prafului.
În articolul din Canadian Medical Association Journal, autorii folosesc cazul pacientului pentru a susține necesitatea unor măsuri mai bune de prevenție și monitorizare.
„Acest exemplu de caz susține apelurile la o reformă a reglementărilor, la supravegherea obligatorie și la educarea proactivă a lucrătorilor din industriile care utilizează piatra artificială”, scrie dr. Susan Tarlo, medic pneumolog la University Health Network (UHN) și profesor de medicină la Departamentul de Medicină și la Școala de Sănătate Publică Dalla Lana de la Universitatea din Toronto, Toronto, Ontario, împreună cu coautorii.
Acesta subliniază riscurile pentru sănătate generate de absența unei monitorizări adecvate a sănătății la locul de muncă.
Medicii ar trebui să se gândească la silicoză când află unde lucrează pacientul
Unul dintre mesajele importante ale autorilor este că și medicii trebuie să fie atenți la ocupația pacientului.
„Furnizorii de servicii medicale ar trebui să ia în considerare acest diagnostic la pacienții care lucrează cu piatra artificială și în domeniul fabricării și montării blaturilor, deoarece identificarea timpurie și îndepărtarea din calea expunerii ulterioare pot îmbunătăți considerabil prognosticul”.
Cu alte cuvinte, întrebarea „Cu ce vă ocupați?” poate deveni importantă atunci când un pacient prezintă modificări pulmonare și lucrează într-un domeniu în care poate inhala praf de silice.
Informarea poate face diferența
Autorii consideră că prevenția trebuie să înceapă atât la locul de muncă, cât și în cabinetul medical.
„În absența unei interdicții privind utilizarea pietrei artificiale, o mai bună informare a lucrătorilor și a personalului medical este esențială pentru implementarea măsurilor preventive, creșterea gradului de conștientizare clinică, fundamentarea deciziilor politice și orientarea viitoarelor intervenții în domeniul sănătății publice”, concluzionează autorii.
Cazul bărbatului de 47 de ani arată însă și partea mai puțin vizibilă a problemei: un material folosit pentru amenajarea unei locuințe poate deveni un pericol profesional pentru persoana care îl taie și îl prelucrează zilnic. Iar atunci când boala pulmonară este descoperită, afectarea poate fi deja importantă.
Detalii privind publicația: Silicoza cauzată de tăierea uscată a pietrei artificiale în fabricarea blaturilor, Canadian Medical Association Journal (2026). DOI: 10.1503/cmaj.260081.