Vitamina B2 și bacteriile din tumorile pulmonare ar putea activa sistemul imunitar împotriva cancerului. Ce au descoperit cercetătorii.
Bacteriile care trăiesc în interiorul tumorilor pulmonare ar putea avea un rol neașteptat în lupta împotriva cancerului. Cercetătorii au descoperit că anumite bacterii, împreună cu un metabolit al vitaminei B2, pot activa o categorie de celule ale sistemului imunitar care ar putea ataca tumora.
Descoperirea vine dintr-un studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Kimmel Cancer Center și Bloomberg-Kimmel Institute for Cancer Immunotherapy. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.
Cercetarea se află încă în etapa preclinică, iar rezultatele nu înseamnă că există deja un tratament pentru pacienții cu cancer pulmonar. Totuși, oamenii de știință văd aici o posibilă direcție nouă pentru imunoterapie.
Tumorile nu sunt formate doar din celule canceroase. În interiorul lor există și alte tipuri de celule, vase de sânge și microorganisme, inclusiv bacterii.
Cercetătorii au vrut să afle dacă aceste bacterii pot influența modul în care sistemul imunitar reacționează la tumoră.
Au analizat probe de tumori pulmonare umane și celulele imunitare din aceste tumori. Au folosit, de asemenea, secvențiere genetică și experimente de laborator.
Un metabolit al vitaminei B2, în prezența unor bacterii asociate tumorilor, a crescut cantitatea unei proteine numite MR1 pe suprafața anumitor celule ale sistemului imunitar.
MR1 are un rol important deoarece poate transmite un semnal către o categorie de celule imunitare numite MAIT.
Celulele MAIT fac parte din sistemul imunitar și au rolul unor "intervenții rapide" atunci când organismul detectează anumite pericole, în special în zone precum mucoasele.
Până acum, cercetarea în cancer s-a concentrat mult mai mult pe alte tipuri de celule T și pe terapii precum inhibitorii punctelor de control imun.
Noua cercetare sugerează că și celulele MAIT ar putea avea un rol important.
Când MR1 prezintă anumite semnale, celulele MAIT pot fi activate. Cercetătorii au observat că bacteriile din tumori pot influența acest mecanism.
"Bacteriile asociate tumorilor pot regla răspunsul imunitar împotriva tumorilor prin reglarea expresiei MR1 pe celulele care prezintă antigenul și prin activarea celulelor MAIT din microambientul tumoral, ceea ce ar putea avea efecte antitumorale", explică Pakhi Birla, imunolog în domeniul cancerului, care a coordonat studiul în perioada doctoratului.
Cercetătorii se așteptau ca bacteriile capabile să producă metabolitul vitaminei B2 să aibă cel mai puternic efect asupra celulelor MAIT.
Rezultatul a fost însă diferit. Un tip de bacterii din grupul enterococilor, care nu produce metabolitul respectiv, a determinat o activare importantă a celulelor MAIT atunci când cercetătorii au adăugat metabolitul în culturile celulare.
Descoperirea sugerează că relația dintre bacteriile din tumori și sistemul imunitar este mai complexă decât se credea.
Cercetătorii au analizat și date dintr-un studiu anterior realizat la pacienți cu cancer pulmonar.
Pacienții primiseră imunoterapie cu blocarea PD-1 înainte de tratamentul principal al cancerului. Unul dintre pacienții care au avut un răspuns foarte bun la tratament avea un număr mare de celule MAIT în tumoră.
Acest lucru nu dovedește că celulele MAIT au provocat răspunsul la tratament. Pentru cercetători, însă, observația reprezintă un indiciu important care merită studiat.
Cercetătorii au început deja experimente preclinice pe șoareci.
Una dintre direcțiile testate presupune injectarea metabolitului vitaminei B2 direct în tumori pulmonare, pentru a vedea dacă acesta poate declanșa un răspuns al sistemului imunitar împotriva cancerului.
Echipa vrea să afle și dacă celulele T ale sistemului imunitar pot fi modificate genetic astfel încât să recunoască MR1 și să folosească această proteină drept țintă pentru atacarea celulelor tumorale.
Unele terapii moderne cu celule T sunt personalizate pentru fiecare pacient. Medicii trebuie să identifice ținte specifice tumorii respective, iar procesul poate fi foarte complex și costisitor.
Cercetătorii de la Johns Hopkins speră că țintirea MR1 ar putea duce, într-o zi, la o terapie mai larg aplicabilă.
Franck Housseau, cercetător în domeniul interacțiunilor dintre microbiom și tumori, spune că obiectivul pe termen lung ar fi dezvoltarea unei terapii care să nu necesite personalizare pentru fiecare pacient.
"Dacă vom avea succes, am putea dezvolta un nou concept: o terapie disponibilă imediat, care nu depinde de tipul individual al tumorii și care ar putea funcționa pentru fiecare pacient", explică cercetătorul.
Deocamdată, această posibilitate rămâne o ipoteză de cercetare. Studiile pe șoareci și cercetările ulterioare vor arăta dacă mecanismul observat în laborator poate deveni, în viitor, o strategie reală de tratament pentru cancerul pulmonar.