O descoperire surprinzătoare realizată de cercetătorii de la MUSC Hollings Cancer Center arată că o proteină implicată în boala Alzheimer ar putea fi cheia întăririi sistemului imunitar în lupta împotriva cancerului. Studiul, publicat în revista Cancer Research, dezvăluie o conexiune neașteptată între două afecțiuni aparent fără legătură: Alzheimer și cancerul.
De ani de zile, cercetările epidemiologice au observat un fenomen curios: persoanele diagnosticate cu Alzheimer par mai puțin predispuse să dezvolte cancer. Pornind de la această observație, echipa condusă de profesorul Besim Ogretmen, director științific adjunct la Hollings, a decis să investigheze mecanismele biologice din spatele acestei relații inverse.
Epidemiologul Kalyani Sonawane și echipa sa au analizat datele a cinci ani de studii naționale, descoperind că adulții de peste 59 de ani diagnosticați cu Alzheimer au un risc de 21 de ori mai mic de a face cancer decât persoanele fără această boală. Această constatare a ridicat însă o întrebare esențială: ce mecanism biologic stă la baza acestei protecții?
Prin experimente complexe, cercetătorii au identificat o proteină cunoscută pentru efectele sale toxice asupra neuronilor - beta-amiloidul - ca element central în acest proces. Deși în creier provoacă deteriorarea celulelor și pierderea memoriei, în sistemul imunitar aceeași proteină pare să acționeze benefic.
În creier, amiloidul beta blochează procesul de "curățare" celulară, numit mitofagie, ceea ce duce la acumularea de mitocondrii defecte și la apariția simptomelor Alzheimer. În schimb, în sistemul imunitar, blocarea mitofagiei are efectul opus: celulele T își păstrează mitocondriile sănătoase, rămân pline de energie și devin mai eficiente în lupta cu celulele tumorale.
"Aceeași peptidă amiloidică dăunătoare neuronilor este benefică pentru celulele T. Practic, le întinerește și le face mai protectoare împotriva tumorilor", a explicat Ogretmen.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au realizat un experiment inedit: au transplantat mitocondrii provenite de la celulele T ale pacienților cu Alzheimer în celule T îmbătrânite. Rezultatele au fost spectaculoase - celulele imunitare au început să funcționeze ca unele tinere, cu activitate crescută și energie mai mare.
Echipa a descoperit și un alt element crucial: fumaratul, o moleculă mică produsă în mitocondrii, care reglează procesul de mitofagie. Nivelurile scăzute de fumarat duc la pierderea excesivă a mitocondriilor, slăbind astfel celulele. Administrarea fumaratului a redus această pierdere, menținând energia și forța celulelor T în lupta împotriva cancerului.
"Fumaratul acționează ca un fel de frână. Când nivelul lui scade, celulele își pierd mitocondriile bune, iar energia lor se diminuează", a explicat Ogretmen.
Descoperirile oferă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar poate fi întinerit și potențat în combaterea cancerului. Cercetătorii propun două direcții principale de terapie:
Aceste strategii ar putea îmbunătăți tratamentele moderne, precum terapia CAR-T, și ar putea fi folosite pentru a întări imunitatea vârstnicilor. De asemenea, înțelegerea dublului rol al amiloidului beta ar putea deschide calea spre terapii care separă efectele benefice asupra imunității de cele toxice pentru creier.
Rezultatele studiului aduc o perspectivă revoluționară asupra legăturii dintre Alzheimer și cancer. În loc să fie doar o proteină "ucigașă de memorie", amiloidul beta s-ar putea dovedi o armă neașteptată în arsenalul anti-cancer.
"Este un exemplu perfect al modului în care o descoperire dintr-un domeniu poate deschide uși complet noi în altul", a subliniat Ogretmen.
Cercetările continuă, dar aceste rezultate oferă speranță pentru dezvoltarea unor terapii care nu doar tratează cancerul, ci și întăresc sistemul imunitar odată cu trecerea timpului.