Pacienții cu Alzheimer, lăsați fără tratament: "Prea scump, prea puțin eficient!"
Două tratamente anti-Alzheimer, respinse. De ce s-a luat această decizie dură?
Când te angajezi, alături de actele care atestă studiile, de CV și de cartea de identitate, trebuie să-i aduci angajatorului și o adeverință medicală care să arate că ești „apt pentru muncă" (în unele cazuri și „apt pentru efort fizic"). Această adeverință nu se obține, însă, de la medicul de familie, ci de la medicul de medicina muncii!
Conform Hotărârii nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor: „Art. 4, (1) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii". Actul normativ subliniază că „numai medicii de medicina muncii sunt abilitați să completeze fișa de aptitudine și cu referire doar la un anumit loc de muncă, nu la capacitatea de muncă, în general", precizează Colegiul Medicilor din România (CMR), într-un comunicat.
Aceeași Hotărâre prevede, la Art. 16 (6^1), că „Medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverință/scrisoare medicală care să ateste starea de sănătate a viitorului angajat".
Asta înseamnă că medicul de familie poate elibera, dacă medicul de medicina muncii i-o cere, o adeverință / scrisoare medicală / informare în care precizează starea de sănătate generală a pacientului – adică arată bolile cu care îl are în evidență pe pacient și ce tratament ia acesta pentru ele.
Medicul specialist de medicina muncii, în baza fișei de solicitare a examenului medical la angajare, a fișei de identificare a factorilor de risc profesional, a dosarului medical și a examenelor medicale efectuate, completează fișa de aptitudine, iar la concluzia examenului medical de angajare doar el poate scrie, în funcție de ce constată, dacă viitorul angajat este: „apt pentru muncă", „apt condiționat", „inapt temporar" sau „inapt" pentru locul de muncă respectiv în conformitate cu art. 16, alin. 6) din hotărâre.
Conform HG 355/2007, Art. 17, „Fișa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă se completează numai de către medicul de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător".
De asemenea, conform Art. 44, „Medicul specialist de medicina muncii și medicul de familie al lucrătorului se vor informa reciproc și operativ referitor la apariția unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului".
Totodată, în adeverințele emise (conform competențelor curriculare, în conformitate cu prevederile art. 9 din Codul deontologic al Colegiului Medicilor din România - „Art. 9 – Principiul specializării profesionale), „medicii de familie pot folosi doar sintagma „clinic sănătos" sau pot preciza diagnosticul constatat sau confirmat de alte specialități medicale, nefiind îndreptățiți curricular să folosească sintagma „apt de muncă", subliniază CMR.
Dacă un medic de familie emite o adeverință pe care a scris „apt pentru muncă", poate intra sub incidența dispozițiilor art. 22, lit. g) din Codul de deontologie - „Art. 22 Fapte și acte nedeontologice. Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte: (...) g) emiterea unui document medical pentru care nu există competență profesională;".
Dacă e nevoie și de o adeverință pentru efort fizic, „Potrivit Legii nr. 321/2007 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă, avizul medical „apt/ inapt de efort fizic" este emis de cabinetul de medicină sportivă în urma examinărilor clinice și paraclinice specifice, cu avizul medicului specialist, a colaborării cu alte specialități medicale, în funcție de particularitățile cazului, iar pentru orele de educație fizică din școli, avizul medical poate fi eliberat de către medicul școlar în colaborare cu medicii de specialitate", completează CMR
Două tratamente anti-Alzheimer, respinse. De ce s-a luat această decizie dură?
Un studiu arată că o singură doză de psilocibină poate avea efecte împotriva depresiei ani la rând.
Pastila care îți curăță arterele în 12 săptămâni. Scade colesterolul și reduce riscul de infarct.
Acest tratament administrat o dată la șase luni ar putea scăpa milioane de oameni de hipertensiune și riscul de infarct.
Pacienții pierd mai puține kilograme cu medicamentele pentru scăderea în greutate în lumea reală decât în cadrul studiilor.
Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunţă că lansează un proiect de cercetare menit să ducă la tratarea insomniei cronice.
Statele Unite autorizează un tratament preventiv, foarte promiţător, împotriva HIV.
Tratamentul care ar putea schimba tot ce știm despre cancerul esofagian: noul medicament care "șterge" celulele canceroase înainte de operație!
Insulina care te scapă de ace. Noua insulină schimbă tratamentul diabeticilor.
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
Aspirina poate să nu fie cea mai bună opțiune pe termen lung după o procedură cardiacă, arată un studiu nou.
Medicamentul care previne infarctul mai eficient decât aspirina. Ce trebuie să știe toți pacienții cu probleme cardiace.
Tratamentul care șterge cancerul de vezică în 6 săptămâni.
Un medicament vechi, considerat depășit, ar putea deveni cheia distrugerii cancerului. Acest medicament ascundea o superputere.