Noi date prezentate în cadrul Zilelor Francofone de Hepatologie, Gastroenterologie și Oncologie Digestivă (2026) de la Paris aduc clarificări esențiale asupra rolului aspirinei în prevenția și tratamentul cancerului colorectal (CRC). Deși este un medicament accesibil și ieftin, utilizarea sa nu este recomandată tuturor pacienților.
Profesorul Pierre Michel de la Spitalul Universitar din Rouen a explicat mecanismele prin care acest antiinflamator influențează evoluția bolii și profilul pacienților care pot beneficia de terapie.
Aspirina nu este pentru toată lumea
Dovezile actuale infirmă ideea că aspirina trebuie utilizată pe termen lung pentru prevenția generală a cancerului de colon în rândul populației sănătoase. Beneficiile majore apar însă în grupuri specifice.
Studii recente efectuate în SUA, Spania și Norvegia arată că aspirina în doze mici reduce incidența CRC în special la persoanele care prezintă factori de risc cardiovascular. În schimb, la indivizii fără aceste riscuri, nu s-a observat nicio scădere semnificativă a numărului de cazuri. De asemenea, inițierea tratamentului după vârsta de 70 de ani nu mai modifică riscul de apariție a bolii, potrivit Medscape.
Rolul decisiv în Sindromul Lynch
Dacă în cazul polipozei adenomatoase familiale aspirina nu a demonstrat beneficii, situația se schimbă radical pentru pacienții cu Sindrom Lynch. Datele clinice confirmă o reducere cu 37% a riscului de cancer colorectal pentru cei care urmează un tratament cu 600 mg de aspirină pe zi, timp de cel puțin doi ani.
Cercetările actuale vizează stabilirea dozei minime eficiente, testându-se în prezent variante între 300 și 600 mg/zi pentru a minimiza eventualele efecte adverse.
Pacienții cu mutații PI3K și PTEN, analizați
Cea mai spectaculoasă evoluție vizează administrarea aspirinei după intervenția chirurgicală de rezecție a tumorii. Studiile indică un beneficiu major pentru pacienții ale căror tumori prezintă alterări pe calea de semnalizare PI3K/PTEN.
- La pacienții cu anomalii în ambele căi (PI3K și PTEN), aspirina a redus riscul de recidivă cu aproximativ 40%.
- Analizele arată o corelație semnificativă între administrarea post-operatorie a dozelor mici (100-160 mg/zi) și creșterea ratei de supraviețuire.
- Aceste mutații genetice se regăsesc la aproximativ 37% dintre pacienții cu cancer colorectal.
Cum funcționează aspirina în cazul tumorilor
Efectul antitumoral al aspirinei se bazează pe inhibarea enzimelor ciclooxigenaze, esențiale în sinteza prostaglandinelor. Medicamentul acționează în trei compartimente biologice cheie:
- Trombocite: Reduce agregarea acestora și limitează aderența celulelor tumorale la pereții vaselor de sânge.
- Sistemul imunitar: Scade nivelul prostaglandinei E2 (PGE2), o substanță care ajută tumorile să "păcălească" imunitatea organismului.
- Colonocite: Intervine direct asupra celulelor colonului, încetinește proliferarea celulară și promovează apoptoza (moartea programată) a celulelor canceroase prin mecanisme mitocondriale.
Deși aspirina este un medicament cu toxicitate scăzută comparativ cu chimioterapia clasică, administrarea sa ca tratament adjuvant trebuie să fie personalizată. În 2026, dovezile înclină spre utilizarea dozelor mici (100-160 mg/zi) ca terapie de susținere pentru pacienții cu profil genetic specific (PI3K/PTEN) după operație.
Confirmarea finală a acestor protocoale este așteptată în cursul acestui an, odată cu publicarea celui de-al treilea mare studiu prospectiv în domeniu.