Adevărul despre medicamentele pentru reflux. Care este legătura cu cancerul

Inhibitorii pompei de protoni (IPP), printre cele mai prescrise medicamente la nivel global, au fost mult timp în centrul unei controverse legate de un posibil risc crescut de cancer gastric. Un studiu amplu, publicat recent în The BMJ, vine însă cu vești liniștitoare pentru milioane de pacienți: utilizarea pe termen lung a acestor medicamente nu pare să crească riscul de cancer de stomac.

Ce sunt inhibitorii pompei de protoni și de ce sunt utilizați frecvent

Inhibitorii pompei de protoni sunt medicamente folosite pe scară largă în tratamentul refluxului gastroesofagian, arsurilor la stomac și ulcerului gastric. Datorită eficienței lor în reducerea acidității gastrice, IPP-urile reprezintă o soluție standard pentru afecțiuni digestive cronice.

Totuși, încă din anii ’80, cercetătorii au ridicat semne de întrebare privind efectele biologice ale suprimării acidului gastric pe termen lung, inclusiv o posibilă asociere cu apariția cancerului gastric.

Un studiu de amploare, bazat pe date din cinci țări nordice

Pentru a clarifica aceste suspiciuni, o echipă internațională de cercetători a analizat date medicale colectate timp de 26 de ani, între 1994 și 2020, din registrele naționale de sănătate ale Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei.

Studiul a inclus 17.232 de persoane diagnosticate cu cancer gastric și un grup de control format din 172.297 de indivizi fără această boală. Comparația s-a realizat pe criterii precum vârsta, sexul, anul calendaristic și țara de proveniență.

Metodologie concepută pentru a elimina erorile din cercetările anterioare

Cercetătorii au analizat utilizarea pe termen lung, definită ca o perioadă mai mare de un an, atât a inhibitorilor pompei de protoni, cât și a blocanților receptorilor H2, o altă clasă de medicamente antiacide.

Pentru a evita influența simptomelor precoce ale cancerului asupra prescrierii tratamentului, autorii au exclus consumul de medicamente din ultimele 12 luni înainte de diagnostic.

Analiza a luat în calcul și factori majori de risc, precum infecția cu Helicobacter pylori, istoricul de ulcer gastric, fumatul, afecțiunile asociate consumului de alcool, obezitatea, diabetul de tip 2 și utilizarea altor medicamente relevante.

Rezultatele studiului: niciun risc suplimentar de cancer gastric

După ajustarea tuturor acestor variabile, cercetătorii nu au identificat nicio asociere între utilizarea îndelungată a inhibitorilor pompei de protoni și riscul de adenocarcinom gastric. Aceeași concluzie a rezultat și pentru blocanții receptorilor H2.

Autorii subliniază că studiul are un caracter observațional, ceea ce nu permite stabilirea unei relații directe de cauzalitate. De asemenea, factori precum alimentația sau istoricul familial nu au putut fi evaluați complet.

În ciuda acestor limitări, cercetătorii afirmă că amploarea studiului și calitatea ridicată a datelor reduc semnificativ erorile care au afectat cercetările anterioare.

"Rezultatele nu susțin ipoteza conform căreia utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni ar crește riscul de cancer gastric", notează autorii.

Aceștia consideră că datele oferă un plus de siguranță pacienților care depind de aceste tratamente și sprijină deciziile clinice bazate pe dovezi solide.