Un medicament pentru diabet afectează vederea
Utilizarea pe termen lung a GLP-1 este legată de un risc mai mare de boală oculară legată de vârstă.
O scrisoare primită la redacție ridică numeroase semne de întrebare vis-a-vis de parcursul profesional și activitatea a două dintre angajatele Spitalului Clinic Sf. Ioan. Este vorba de Dr Daniela Rădulescu, actualmente șef de lucrări, medic primar nefrologie și medicină internă și de Dr Cristiana David, tot șef de lucrări, medic primar nefrologie și medicină internă.
Conform informațiilor primite, CV-ul Dr Daniela Rădulescu arată că aceasta ar fi fost confirmată ca medic rezident medicină internă în anul 1992, având clinica de pregătire la Spitalul Universitar București. Dar doi ani mai târziu, în anul 1994, este confirmată ca medic specialist medicină internă, deși rezidențiatul ar fi trebuit să dureze 5 ani. Este primul semn de întrebare: Cum și în baza cărei reglementări a putut face asta?
Apoi, din luna februarie a anului 1998, Dr Daniela Rădulescu este numită, prin concurs, asistent universitar, la catedra nefrologie a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan". Tot din anul 1998 își desfășoară activitatea medicală, cu 1/2 de normă, în aceeași secție clinică așa cum reiese dintr-o adeverința eliberată (foto jos) de către Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan" București, fără însă a fi medic specialist nefrolog. Al doilea semn de întrebare este cum s-a putut face asta? Și adeverința este corectă?
În anul 1999, Dr Daniela Rădulescu devine medic primar medicină internă. Și tot în același an, devine medic specialist nefrologie, fără a fi medic rezident de nefrologie. În anul 2001, la numai 2 ani după ce obținuse titlul de medic specialist nefrologie, devine medic primar nefrologie. Pentru a trece de la medic specialist la medic primar sunt necesari, însă, 5 ani de experiență, nu 2. Cum a putut doctorița da examenul de primariat?
Apoi, informațiile primite arată că și în anul 1998 Dr Daniela Rădulescu ocupa postul de asistent universitar la catedra de nefrologie și primea o jumătate de normă clinică în cadrul secției de nefrologie, fără să fie medic specialist nefrolog. Aceasta nu a susținut examenul de secundariat (rezidențiat ) pentru a fi medic rezident nefrolog, dar la un an de când ocupă postul de asistent universitar în cadrul catedrei de nefrologie, Dr Daniela Rădulescu susține examenul de medic specialist nefrologie. Și aici, întrebarea este cum i s-a acordat jumătate de normă în secția clinică Nefrologie dacă nu era medic specialist nefrolog (neavând o pregătire în domeniu) și cum a susținut examenul de medic specialist nefrologie fără să fi fost rezident în această specialitate?
Anul 1999 pare să fi fost unul prolific pentru dr. Daniela Rădulescu – care a susținut atât examenul de specialist în nefrologie, cât și examenul de primariat în medicină internă. Dar, dentru a susține examenul de medic primar medicină internă, este nevoie de o activitate de minim 5 ani în această specialitate. Întrebarea care se ridică aici este: Cum a putut avea o activitate de 5 ani de medic internist, dacă din 1998 are jumătate normă clinică în secția de nefrologie, iar specialist de medicină internă este din anul 1994 dar fără a practica?
La 2 ani de când obține titlul de medic specialist nefrologie, în anul 2001, dr. Daniela Rădulescu obține titlul de medic primar Nefrologie. La acea dată, nu avea vechimea de 5 ani pentru a susține examenul de primariat. Deci, cum s-a putut asta?
De asemenea, până în prezent, dr Rădulescu Daniela și-a desfășurat activitatea în Secția Clinică de Nefrologie, fără să activeze ca medic internist, ci doar ca medic nefrolog. Cu toate acestea, doctor Rădulescu are drept de liberă practică în 2 specialități – medicină internă și nefrologie. Întrebarea este în ce bază - dacă nu practică medicina internă, fiind angajată într-o secție de Nefrologie - a obținut avizul de liberă practică pentru ambele specialități?
Dr Cristiana David este șef de lucrării, medic primar nefrologie și medicină internă la SPitalul Sf Ioan. Informațiile primite la redacție arată că aceasta are aproximativ același parcurs profesional ca dr Rădulescu, fiind medic specialist medicină internă din anul 1995. Din anul 1996 este angajată ca asistent universitar în Clinica de Nefrologie a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan", Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila", fără să fi fost medic rezident nefrologie. Tot din acel an și aceasta începe să lucreze cu o jumătate de normă în secția clinică Nefrologie, fără să fie medic nefrolog. În anul 1999, dr Cristiana David devine medic specialist nefrologie (din nou, fără să fi fost rezident nefrologie), iar în anul 2000 devine medic primar medicină internă. Ca și în situația anterior menționată, Dr Cristiana David a ocupat o jumătate de normă, fără să fie medic nefrolog, nu a fost medic rezident Nefrologie, dar a reușit să-și dea examenul de medic specialist. Întrebarea care se ridică, evident, este cum a obținut Dr Cristiana David titlul de medic specialist nefrolog fără să fi făcut rezidențiatul la nefrologie?
Totodată, în anul 2000 dr Cristiana David susține examenul de primariat în medicină internă. Dar, pentru a susține examenul de medic primar medicină internă este nevoie, însă, de o activitate de minimum 5 ani în medicină internă. Or, întrebăm, cum a putut avea o activitate de 5 ani ca medic de medicină internă dacă ea, din 1996, are doar o jumătate normă clinică în secția Nefrologie?
Apoi, la 2 ani de la obținerea titlului de medic specialist Nefrologie, în anul 2001, dr Cristiana David a obținut titlul de medic primar Nefrologie, deși la acea dată nu avea vechimea de 5 ani pentru a se înscrie și susține examenul de primariat. Cum a putut participa la examen, în baza căror acte?
Din nou, la fel ca și în cazul anterior, dr Cristiana David nu practică medicina internă, fiind angajată într-o secție de Nefrologie, dar a obținut avizul de liberă practică în cele 2 specialități. Pe ce baza căror documente a obținut aceste avize de libera practică?
Precizăm că DC Medical a solicitat oficial, încă din 23 noiembrie, o poziție vis-a-vis de aceste informații și semne de întrebare de la conducerea Spitalului de Urgență Sf Ioan, iar astăzi, 12 decembrie, încă o dată. Dar până la momentul redactării materialului, acest răspuns nu a venit.
Utilizarea pe termen lung a GLP-1 este legată de un risc mai mare de boală oculară legată de vârstă.
Aceasta este pastila care scade tensiunea când nimic nu mai funcționează. Are efect rapid.
Cel mai eficient medicament pentru reducerea hipertensiunii. Are efect similar cu spironolactona, dar cu mai puține efecte secundare.
Medicamentul care amenință sănătatea. Agenția Europeană a Medicamentului impune noi reglementări privind administrarea.
Aspirina poate să nu fie cea mai bună opțiune pe termen lung după o procedură cardiacă, arată un studiu nou.
Vitamina care topește tumorile. Crește semnificativ eficacitatea tratamentului oncologic.
Medicamentul care poate ține cancerul departe ani întregi. Pacienții trăiesc dublu față de cei cu tratament clasic!
Un medicament vechi, considerat depășit, ar putea deveni cheia distrugerii cancerului. Acest medicament ascundea o superputere.
FDA din SUA aprobă primul test la domiciliu pentru depistarea cancerului de col uterin.
Insulina care te scapă de ace. Noua insulină schimbă tratamentul diabeticilor.
Medicamentul care ucide toate bacteriile. Efect în cazul infecțiilor rezistente la antibiotice.
Revoluție în tratamentul diabetului: Adio injecții dureroase! Asta funcționează la fel de bine!
Această vitamină invizibilă îți poate schimba viața. Îți protejează creierul și ar putea preveni cancerul.
Vitamina care te vindecă de COVID și îmbunătățește sănătatea intestinului. Nu este Vitamina C. Cum se administrează, de fapt.
Un tratament utilizat de majoritatea diabeticilor are un efect neașteptat asupra întregului organism.
Un supliment simplu ar putea încetini distrugerea nervului optic chiar și fără reducerea presiunii intraoculare.
Tratament nou pentru cancer. Oferă supraviețuire de 100%. Tratamentul este disponibil de ani de zile.