Ce se întâmplă când intestinul începe să „scape” toxine în sânge. Un ingredient alimentar obișnuit ar putea fi soluția

Intestin / Sursă: Freepik

Intestinul nu are doar rolul de a digera și absorbi nutrienții. El reprezintă și una dintre cele mai importante bariere de apărare ale organismului, împiedicând bacteriile și toxinele să pătrundă în sânge.

Atunci când această barieră este compromisă, apare ceea ce specialiștii numesc „sindromul intestinului permeabil” (leaky gut syndrome). În această situație, substanțe care în mod normal ar trebui să rămână în interiorul intestinului pot ajunge în circulația sanguină, declanșând inflamații și contribuind la apariția sau agravarea unor boli cronice.

Acest fenomen este frecvent întâlnit la pacienții cu boli inflamatorii intestinale (IBD), însă cercetările recente sugerează că ar putea avea legături și cu alte afecțiuni inflamatorii.

Descoperirea cercetătorilor: cheia se află într-un compus alimentar obișnuit

O echipă de cercetători de la Universitatea Nevada, Las Vegas (UNLV), coordonată de biologul celular Prasun Guha, a identificat un mecanism esențial care stă la baza deteriorării barierei intestinale.

Rezultatele, publicate în revista Nature Communications, arată că acidul fitic (InsP6), o substanță naturală prezentă în cereale integrale, fasole, linte, nuci și semințe, joacă un rol crucial în menținerea integrității intestinale.

„Acidul fitic este un element pe care multe persoane îl consumă deja zilnic, în special în cadrul unei diete bogate în plante. Ceea ce este interesant este faptul că acesta nu este doar un simplu component alimentar; el funcționează, de asemenea, ca o moleculă biologic activă care susține sănătatea intestinului”, a explicat Sujan Chatterjee, autorul principal al studiului, conform Medical Xpress.

Proteina care acționează ca un „paznic” al intestinului

În centrul descoperirii se află o proteină numită histon deacetilază 3 (HDAC3), un regulator celular esențial pentru funcționarea normală a mucoasei intestinale.

Potrivit cercetătorilor, HDAC3 controlează activitatea genelor implicate în menținerea rezistenței barierei intestinale. Atunci când această proteină nu mai funcționează corespunzător, sunt activate gene care favorizează inflamația și degradarea mucoasei.

„Când HDAC3 nu mai funcționează corect, genele dăunătoare sunt activate, ceea ce duce la ruperea barierei intestinale și la o inflamație crescută”, a explicat profesorul Prasun Guha.

Studiul a arătat că acidul fitic activează direct HDAC3 și este indispensabil pentru buna funcționare a acestei proteine.

„Am descoperit că acidul fitic activează direct HDAC3 și este necesar pentru funcționarea corectă a acesteia, protejând, în esență, intestinul din interior”, a adăugat cercetătorul.

Vestea care îi entuziasmează pe medici: procesul poate fi inversat

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că deteriorarea barierei intestinale nu este neapărat ireversibilă.

Cercetătorii au demonstrat că mecanismele moleculare care duc la apariția sindromului intestinului permeabil pot fi influențate și chiar inversate prin stimularea căilor biologice potrivite.

Această descoperire deschide perspective pentru dezvoltarea unor terapii care să nu se limiteze la controlul simptomelor, ci să refacă efectiv structurile de protecție ale intestinului.

De ce nu este suficient să mâncăm mai multe legume

Deși acidul fitic se găsește în numeroase alimente vegetale, specialiștii avertizează că simpla adoptare a unei diete bogate în plante nu garantează obținerea efectelor terapeutice observate în laborator.

„Pentru a obține efecte terapeutice consistente, vom avea probabil nevoie de suplimente țintite sau de formulări medicale”, a precizat Guha.

Potrivit cercetătorului, absorbția și metabolizarea compusului diferă de la o persoană la alta, iar starea de sănătate a pacientului poate influența semnificativ rezultatele.

Viitorul tratamentelor ar putea începe în farfurie

Descoperirea susține tot mai mult ideea că alimentația și procesele biologice sunt profund conectate. Cercetătorii consideră că viitoarele terapii pentru bolile inflamatorii ar putea combina nutriția cu medicina de precizie și cu intervenții asupra mecanismelor genetice care controlează funcționarea celulelor.

„Viitorul medicinei s-ar putea afla la intersecția dintre nutriție, metabolism și epigenetică”, concluzionează profesorul Prasun Guha.

Dacă rezultatele vor fi confirmate prin studii clinice pe oameni, un compus prezent astăzi în fasole, linte, nuci și cereale integrale ar putea deveni baza unei noi generații de tratamente pentru refacerea barierei intestinale și reducerea inflamației cronice.

Articole similare