Alimentele sănătoase care ar putea agrava inflamația intestinală

Ce trebuie să știi

• Oxalatul se găsește în numeroase alimente vegetale, inclusiv spanac, migdale și cartofi dulci.
• Persoanele cu boala Crohn din studiu aveau mai mult oxalat în materiile fecale, deși consumul de alimente vegetale era similar cu cel al persoanelor sănătoase.
• Studiile pe șoareci și celule imune sugerează că oxalatul poate amplifica inflamația intestinală.
• Rezultatele nu înseamnă că persoanele cu IBD trebuie să elimine alimentele vegetale. Sunt necesare studii clinice pe oameni înaintea unor recomandări alimentare bazate pe oxalat.

Spanacul, migdalele și cartofii dulci sunt alimente considerate sănătoase. Pentru persoanele cu boală inflamatorie intestinală (IBD), însă, un compus prezent în aceste alimente ar putea avea un rol neașteptat în inflamația intestinală.

Este vorba despre oxalat, o substanță naturală prezentă în multe plante. Oxalatul este cunoscut mai ales pentru rolul pe care îl poate avea în formarea anumitor tipuri de pietre la rinichi. Un nou studiu sugerează însă că, la persoanele cu boală Crohn sau colită ulcerativă, oxalatul care rămâne în intestin ar putea contribui la agravarea inflamației.

Cercetarea a fost publicată în revista Cellular and Molecular Gastroenterology and Hepatology și a combinat date de la pacienți cu experimente pe șoareci și celule imune cultivate în laborator.

Studiul a fost coordonat de Anna Salvador, PhD, RD, LDN, cercetător postdoctoral în laboratorul lui Shehzad Z. Sheikh, MD, PhD, profesor de medicină și genetică la UNC School of Medicine.

De ce s-ar acumula oxalatul în intestin în cazul bolii inflamatorii intestinale

Oxalatul apare în mod natural în plante, însă cantitatea diferă mult de la un aliment la altul. În condiții normale, cea mai mare parte a oxalatului consumat ajunge să fie eliminată prin materiile fecale. Cercetătorii au găsit dovezi că acest proces poate fi diferit la persoanele cu IBD.

Două proteine transportoare din intestin, SLC26A2 și SLC26A3, au avut niveluri mai mici în probele de țesut prelevate de la persoane cu boală Crohn și colită ulcerativă. Aceste proteine participă la transportul oxalatului și la procesul prin care organismul gestionează această substanță.

Un aspect important este că nivelul redus al transportorilor a apărut atât în zonele afectate de inflamație, cât și în țesuturile fără inflamație activă. Pe măsură ce inflamația a fost mai intensă, nivelul acestor proteine a scăzut și mai mult.

Asta poate însemna că o cantitate mai mare de oxalat rămâne în mediul intestinal. Experimentele din cadrul studiului sugerează că această cantitate suplimentară poate amplifica reacțiile imune care afectează mucoasa intestinală.

Pacienții cu boală Crohn aveau mai mult oxalat în scaun

Cercetătorii au analizat și alimentația participanților. Rezultatul este important pentru înțelegerea legăturii dintre dietă și inflamația intestinală. Persoanele cu boală Crohn aveau semnificativ mai mult oxalat în materiile fecale decât persoanele fără IBD, deși consumul de alimente vegetale era similar.

Prin urmare, diferența nu pare să fie explicată doar prin faptul că unii pacienți consumă mai multe alimente bogate în oxalați.

Echipa a evaluat alimentația printr-un chestionar validat, Diet History Questionnaire III, și prin metabarcodarea ADN. Această metodă permite identificarea speciilor de plante pe baza materialului genetic din materiile fecale.

Potrivit cercetătorilor, este prima utilizare a metabarcodării pentru investigarea alimentației într-o populație cu IBD.

"Pentru prima dată, am observat că pacienții cu IBD și persoanele sănătoase consumau cantități similare de alimente de origine vegetală, însă pacienții cu boala Crohn aveau în continuare mai mult oxalat în materiile fecale. Acest lucru ne-a arătat că nu este vorba doar despre ceea ce mănâncă pacienții. Ceva este fundamental diferit în modul în care intestinul lor gestionează oxalatul", a explicat dr. Anna Salvador, autor al studiului.

Ce s-a întâmplat când cercetătorii au crescut cantitatea de oxalat la șoareci

Experimentele pe animale au oferit indicii suplimentare că oxalatul nu este doar un indicator al bolii, ci ar putea avea un rol activ în agravarea inflamației. Șoarecii au primit o dietă cu oxalat împreună cu o substanță care provoacă inflamație intestinală. În acest grup, probabilitatea de supraviețuire a fost cu 60% mai mică decât la animalele care nu au primit oxalat suplimentar.

În două modele de șoareci cu predispoziție genetică la colită, oxalatul a fost asociat și cu apariția mai rapidă a inflamației și cu o formă mai severă a bolii.

Animalele aveau deja o expresie redusă a genelor pentru transportorii oxalatului înainte de introducerea suplimentului în dietă. Acest aspect seamănă cu modificările observate în țesuturile pacienților cu IBD.

Oxalatul poate influența celulele sistemului imunitar

Cercetătorii au analizat și mecanismul prin care oxalatul ar putea contribui la inflamația intestinală. În experimentele de laborator, oxalatul a intensificat răspunsurile inflamatorii ale macrofagelor și celulelor dendritice.

Ambele tipuri de celule fac parte din sistemul imunitar și au un rol important în detectarea pericolelor și coordonarea răspunsului imun. Aceste rezultate oferă o posibilă explicație pentru legătura dintre acumularea oxalatului în intestin și inflamația caracteristică bolilor inflamatorii intestinale.

Un transportor ar putea indica o formă severă de boală Crohn

Studiul a identificat și o posibilă legătură între nivelul unui alt transportor, SLC26A6, și boala Crohn cu stenoză. În această formă a bolii, inflamația repetată poate duce la fibroză și la formarea de țesut cicatricial.

Intestinul se îngustează, iar alimentele și conținutul intestinal pot întâmpina dificultăți în trecerea prin zona afectată. În analiza exploratorie, aproape 75% dintre pacienții cu nivel scăzut de SLC26A6 aveau boală Crohn stenozantă.

Rezultatul este interesant, dar nu permite încă folosirea acestui transportor ca marker clinic. Sunt necesare studii mai mari pentru confirmarea asocierii.

"Dr. Salvador a conceput și a condus această cercetare de la început. Ea a pus o întrebare care nu fusese analizată până atunci: dacă o anumită moleculă din alimentație poate fi un factor activ al inflamației intestinale în IBD, nu doar un element asociat bolii. Rigoarea cu care a abordat această întrebare face ca rezultatele să fie atât de convingătoare", a explicat dr. Shehzad Z. Sheikh.

Înseamnă asta că persoanele cu IBD trebuie să renunțe la spanac și alte alimente vegetale?

Studiul nu recomandă eliminarea alimentelor vegetale din dieta persoanelor cu boală Crohn sau colită ulcerativă.

Alimentele de origine vegetală furnizează fibre, vitamine, minerale și numeroși compuși importanți pentru sănătate. O dietă echilibrată poate include și alimente cu un conținut mai redus de oxalați.

Cercetarea ridică o altă problem. Aceeași cantitate de oxalat poate avea efecte diferite în funcție de modul în care intestinul unei persoane gestionează această substanță. Acest mecanism ar putea explica și de ce cercetările anterioare despre alimentație și IBD au oferit uneori rezultate diferite.

Deocamdată, studiul nu demonstrează că reducerea oxalaților din dietă ameliorează simptomele sau previne puseele de boală la oameni. Rezultatele oferă însă o explicație biologică pentru un fenomen care merită testat în studii clinice.

Bacteriile intestinale ar putea reprezenta o altă soluție

Cercetătorii analizează și o posibilă alternativă la restricționarea alimentelor. În intestin există bacterii care pot descompune oxalatul. Printre acestea se află Oxalobacter formigenes. Unele date indică o scădere a acestor bacterii la persoanele cu IBD.

Dacă intestinul are mai puține bacterii capabile să degradeze oxalatul, cantitatea de oxalat care rămâne în mediul intestinal poate crește.

În viitor, refacerea acestor populații bacteriene sau stimularea degradării oxalatului de către microbiom ar putea deveni o direcție terapeutică. Deocamdată, astfel de abordări sunt experimentale.

Ce urmează după acest studiu

Cercetătorii consideră necesare studii mai ample, cu urmărirea pacienților pe perioade mai lungi. Astfel de cercetări ar trebui să compare cantitatea de oxalat din materiile fecale cu alimentația, profilul molecular al intestinului, microbiomul și evoluția clinică a bolii.

Abia după apariția unor astfel de date se pot formula recomandări alimentare clare pentru persoanele cu IBD.

"Pentru pacienții care trăiesc cu boala Crohn sau colita ulcerativă, această cercetare deschide o direcție terapeutică cu adevărat nouă, care leagă alimentele din farfurie de inflamația din intestin. Dieta este unul dintre cele mai importante elemente asupra cărora putem interveni în medicină, iar acest studiu oferă un cadru molecular pentru a începe să o folosim într-un mod mai precis", a subliniat dr. Shehzad Z. Sheikh.