Copilul dumneavoastră abia se atinge de mâncare atunci când temperaturile urcă? În multe cazuri, nu este motiv de panică. Căldura poate reduce temporar pofta de mâncare, iar organismul are propriile mecanisme prin care încearcă să facă față temperaturilor
Câteva zile cu mese mai mici pot fi normale pe vreme foarte caldă, dacă micuțul bea suficiente lichide și este activ și se simte bine.
Căldura poate influența apetitul, deoarece digestia produce căldură, iar organismul depune deja eforturi pentru a-și menține temperatura.
Apa nu trebuie limitată de teama că „strică pofta de mâncare”. Hidratarea este esențială în zilele caniculare.
Semnele de alarmă sunt schimbările generale de stare: refuzul lichidelor, vărsături repetate, urinare mult mai rară, somnolență neobișnuită, gură uscată sau lipsa lacrimilor.
Dacă într-o zi toridă copilul care de obicei mănâncă bine începe să lase jumătate din mâncare în farfurie, reacția poate fi perfect explicabilă prin modul în care organismul răspunde la căldură.
Cercetările care analizează direct legătura dintre temperaturile ridicate și apetitul copiilor sunt încă limitate. Însă studiile efectuate la adulți, alături de cercetările experimentale despre mecanismele biologice ale foamei, sugerează că temperaturile ridicate pot reduce consumul de alimente și pot influența unele dintre sistemele implicate în controlul apetitului.
Cu alte cuvinte, în zilele de caniculă, organismul poate transmite un mesaj aparent surprinzător: „mai puțină mâncare, mai multă răcorire”.
Orice masă presupune muncă pentru organism. Alimentele trebuie digerate, nutrienții trebuie absorbiți, iar apoi aceștia sunt procesați, utilizați sau depozitați.
Procesul necesită energie și generează, la rândul său, căldură. Fenomenul poartă numele de efect termic al alimentelor.
În mod normal, această producție suplimentară de căldură nu reprezintă o problemă. În timpul caniculei însă, corpul depune deja eforturi pentru a împiedica temperatura internă să crească prea mult. Astfel, este posibil ca organismul să „prefere” să reducă temporar aportul alimentar.
Experimentele realizate la adulți au identificat un consum alimentar mai redus în medii mai calde, însă efectul diferă de la o persoană la alta și nu putem presupune automat că organismul copiilor reacționează identic.
Există posibil și un mecanism care se desfășoară chiar la nivelul creierului. Cercetările asupra controlului neuronal al alimentației indică faptul că anumite circuite implicate în percepția temperaturii sunt conectate cu cele care participă la reglarea apetitului. Oamenii de știință încearcă încă să stabilească exact cum funcționează această legătură.
Atunci când ne este foarte cald, organismul schimbă modul în care funcționează pentru a elimina căldura.
Fluxul de sânge către piele crește, ceea ce ajută corpul să transfere căldura către mediul înconjurător. În același timp, transpirația devine unul dintre principalele mecanisme de răcire.
Asta nu înseamnă că sistemul digestiv al unui copil sănătos „se oprește” pe vreme caniculară. Organismul continuă să digere alimentele, dar face în același timp ajustări fiziologice importante pentru a-și menține temperatura.
Prin urmare, dacă o cină consistentă devine brusc neatrăgătoare, nu este obligatoriu să transformați masa într-o luptă.
Aceleași substanțe nutritive pot fi oferite și într-o formă mai ușor acceptată într-o zi fierbinte.
Pe vreme caldă, copiii au nevoie de lichide în mod regulat. Bebelușii și copiii mici sunt în mod special vulnerabili la deshidratare, astfel că părinții trebuie să acorde o atenție deosebită hidratării.
Apa ar trebui să fie disponibilă permanent.
În schimb, contează și ce beau copiii.
Laptele, sucurile și alte băuturi care conțin energie pot contribui la aportul caloric zilnic. Iar copiii nu reacționează cu toții în același mod la caloriile consumate prin lichide.
Un studiu realizat la copii cu vârste între 4 și 7 ani a constatat că aceștia au mâncat mai puțin la prânz după ce au consumat o băutură cu un conținut energetic ridicat. Totuși, diferențele dintre copii au fost considerabile.
Așadar, nu limitați apa pentru că vă temeți că îi va fi „stricată pofta” la cină. Hidratarea are prioritate, mai ales în zilele caniculare.
În schimb, oferirea repetată de băuturi calorice între mese poate influența cantitatea de mâncare consumată ulterior.
Unul dintre lucrurile care îi îngrijorează frecvent pe părinți este cantitatea de mâncare rămasă în farfurie.
Însă copiii nu mănâncă neapărat aceeași cantitate la fiecare masă.
Cercetările privind comportamentul alimentar infantil arată că aportul unui copil mic poate varia foarte mult de la o masă la alta, în timp ce aportul energetic total poate fi reglat mai bine pe o perioadă mai lungă.
Astfel, un copil care mănâncă foarte puțin la prânz poate cere de mâncare câteva ore mai târziu. Altul poate consuma mai puțin în întreaga zi.
De aceea, o singură masă nu spune întreaga poveste.
În cazul unui copil sănătos, care bea suficiente lichide, rămâne activ și se comportă normal, câteva zile cu mese mai mici în timpul unei perioade de caniculă nu reprezintă, de regulă, un motiv de alarmă.
Canicula poate fi un moment bun pentru ca părinții să renunțe temporar la ideea că o cină trebuie să arate într-un anumit fel.
O masă rece, simplă și ușor de consumat poate fi la fel de potrivită.
De exemplu, un „picnic” în casă sau în aer liber, în condiții sigure, poate include:
sandvișuri sau lipii;
hummus;
brânză;
iaurt;
fructe;
legume crude.
Porțiile pot fi mici la început, iar copilului i se poate oferi posibilitatea de a cere suplimentar dacă îi este foame.
Această abordare se potrivește cu principiile alimentării receptive, prin care părintele oferă alimente variate și nutritive, iar copilul este încurajat să răspundă propriilor semnale de foame și sațietate.
Presiunea de a mânca poate avea efectul opus celui dorit. Cercetările au asociat presiunea alimentară cu un nivel mai ridicat de pretențiozitate alimentară și cu o plăcere mai redusă de a mânca.
Așadar, dacă într-o seară copilul mănâncă jumătate de iaurt, câteva fructe și o felie de pâine prăjită, nu este neapărat nevoie să începeți negocierile pentru încă șase înghițituri.
Continuați să îi puneți la dispoziție alimente obișnuite și nutritive și priviți imaginea de ansamblu: ce mănâncă pe parcursul mai multor mese, nu cât de perfectă este fiecare farfurie.
Problema nu este neapărat faptul că un copil mănâncă mai puțin într-o zi foarte caldă.
Mai important este cum se simte copilul în general.
Părinții ar trebui să solicite sfatul medicului dacă micuțul:
refuză să bea lichide;
vomită în mod repetat și nu poate păstra lichidele;
devine neobișnuit de somnolent;
urinează mult mai rar decât de obicei;
are gura uscată;
produce foarte puține lacrimi sau nu produce deloc atunci când plânge.
Acestea pot fi semne de deshidratare și nu trebuie puse pur și simplu pe seama „lipsei poftei de mâncare”.
Există și o situație în care părinții trebuie să acționeze rapid.
O temperatură corporală foarte ridicată asociată cu confuzie, respirație rapidă, convulsii sau pierderea cunoștinței poate indica un șoc termic.
Acesta este o urgență medicală.
Într-o astfel de situație, problema nu mai este faptul că micuțul nu a mâncat cina. Prioritatea este evaluarea și intervenția medicală rapidă.
O scădere temporară a apetitului în timpul unei perioade de căldură este una.
O lipsă persistentă a poftei de mâncare este altceva.
Dacă micuțul continuă să mănânce foarte puțin după ce temperaturile revin la normal, este recomandat să discutați cu un specialist din domeniul sănătății, mai ales dacă apar și scădere în greutate sau alte schimbări ale stării generale de sănătate.
În acest caz, canicula poate fi doar o coincidență, iar cauza trebuie evaluată separat.
Pentru majoritatea copiilor sănătoși, apetitul redus în timpul caniculei este temporar.
Părinții pot face câteva lucruri simple: să țină apa la îndemână, să ofere în continuare alimente variate și nutritive, să adapteze mesele la temperatură și să evite transformarea fiecărei farfurii într-o bătălie.
Mai ales, merită privită alimentația copilului pe parcursul mai multor mese și zile, nu judecată după o singură cină aproape neatinsă.
Când mercurul urcă, este posibil ca pofta de mâncare să coboare. Iar dacă micuțul bea, se joacă, urinează normal și se comportă ca de obicei, farfuria mai goală decât de obicei poate fi pur și simplu modul organismului de a face față verii.