Folosită de secole în medicina tradițională, guma de mastic se află astăzi în centrul unor studii care analizează potențialul compușilor săi naturali.
Guma de mastic, rășina obținută din arborele Pistacia lentiscus, este cunoscută de secole în regiunea mediteraneană. Oamenii au folosit-o pentru sănătatea digestivă, igiena orală și ca ingredient alimentar. În ultimii ani, însă, interesul oamenilor de știință s-a mutat din tradiție către laborator.
Mai multe echipe de cercetare au analizat compoziția acestei rășini și au încercat să afle dacă substanțele naturale pe care le conține pot influența comportamentul celulelor canceroase.
Studiile au analizat mai multe tipuri de cancer
Experimentele realizate pe culturi de celule au arătat că extractele din guma de mastic au redus proliferarea unor linii celulare asociate cu cancerul de colon, prostată, pancreas, stomac, căi biliare și plămân.
Rezultatele nu au fost identice în toate studiile, însă direcția cercetării este similară. În mai multe experimente, celulele canceroase au răspuns la compușii bioactivi din rășină printr-o reducere a ritmului de multiplicare și prin activarea unor mecanisme implicate în moartea celulară programată, proces cunoscut sub numele de apoptoză, notează MDPI.
Ce mecanisme au observat cercetătorii
Analizele de laborator sugerează că guma de mastic poate influența mai multe căi biologice implicate în dezvoltarea cancerului.
Printre acestea se află procese asociate cu inflamația cronică, stresul oxidativ și activitatea unor proteine care controlează supraviețuirea sau distrugerea celulelor. În cazul cancerului de prostată, un studiu a raportat inhibarea căii de semnalizare NF-κB, un mecanism implicat în inflamație și în creșterea tumorală.
Alte cercetări au identificat modificări ale expresiei proteinelor Bax și Bcl-2, precum și activarea caspazelor, enzime care participă la declanșarea apoptozei.
Cercetările sunt încă într-o etapă timpurie
Potrivit National Library of Medicine, deși rezultatele sunt promițătoare, ele provin aproape exclusiv din studii realizate în laborator, pe culturi de celule. Acest lucru înseamnă că nu demonstrează eficiența gumei de mastic în tratamentul cancerului la oameni.
Până în prezent, lipsesc studiile clinice de amploare care să confirme dacă aceste efecte apar și în organismul uman, în ce doze și în ce condiții de siguranță.
Specialiștii atrag atenția că multe substanțe cu rezultate excelente în laborator nu ajung să producă aceleași efecte în studiile clinice.
De ce continuă cercetările
Istoria medicinei arată că numeroase medicamente au avut la bază compuși extrași din plante. Din acest motiv, cercetătorii continuă să studieze și alte produse naturale care ar putea reprezenta puncte de plecare pentru dezvoltarea unor terapii noi.
Guma de mastic se află în această categorie. Nu este un tratament împotriva cancerului și nu poate înlocui terapiile recomandate de medici. În schimb, reprezintă un exemplu despre modul în care o rășină folosită de secole în alimentație și medicina tradițională poate inspira cercetări moderne și poate contribui la înțelegerea unor mecanisme biologice complexe.