Trecerea la ora de iarnă poate afecta somnul, digestia și metabolismul. Medicul Beatrice Mahler explică efectele și recomandă cum să ne adaptăm mai ușor.
Trecerea la ora de iarnă obligă organismul să se adapteze la un nou program, iar efectele nu se limitează la somn. Digestia, metabolismul și starea de spirit pot avea de suferit în primele zile după schimbarea orei, avertizează medicul Beatrice Mahler.
Menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și mesele mai ușoare pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor.
Deși modificarea ceasurilor cu o oră pare minoră, organismul are nevoie de timp pentru a-și sincroniza ritmul biologic cu noul program. Ceasul biologic central, situat în creier, reglează ciclurile de somn și veghe, în funcție de lumina naturală și de rutina zilnică.
"Deşi să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (faţă de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleaşi. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcţie de lumina solară şi de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn şi alertă apar la ore nealiniate", a scris Beatrice Mahler, sâmbătă, pe Facebook.
În primele zile după trecerea la ora de iarnă, unele persoane pot resimți oboseală, dificultăți de concentrare și modificări ale stării de spirit. Perturbarea temporară a ritmului circadian poate crește nivelul de stres și poate reduce atenția, cu efecte asupra activităților cotidiene.
Schimbarea programului zilnic poate avea efecte și asupra modului în care organismul procesează alimentele. Potrivit medicului Beatrice Mahler, în primele zile după modificarea orei, evacuarea gastrică poate încetini, mai ales după prima masă a zilei.
În această perioadă, organismul poate reacționa diferit la alimente, iar valorile glicemiei și trigliceridelor după mese pot fi mai mari. Medicul atrage atenția și asupra posibilelor efecte cardiovasculare asociate schimbării bruște a ritmului biologic.
"În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la 'noua oră' este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei şi trigliceridelor după mese.
Arderea caloriilor este mai redusă, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creşterea ţesutului adipos. Sănătate cardiovasculară: Schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o uşoară creştere a incidenţei evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare", a arătat Mahler.
Pentru persoanele sănătoase, efectele schimbării orei sunt, în general, ușoare și dispar pe măsură ce organismul se obișnuiește cu noul program. Potrivit medicului, simptomele asociate unui decalaj de o oră se atenuează, de regulă, în una până la trei zile.
Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai greu. În cazul acestora, perioada de acomodare poate ajunge la două săptămâni.
Chiar dacă trecerea la ora de iarnă aduce aparent o oră suplimentară de somn, păstrarea unei rutine constante rămâne importantă. Medicul recomandă câteva măsuri simple, care pot ajuta organismul să se sincronizeze cu noul program.
"Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare şi trezire, chiar dacă ai câştigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizaţi treptat.
Expunere la lumina naturală dimineaţa, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Aşa că ieşi la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei.
Mese mai uşoare dimineaţa, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită", sunt recomandările doctorului.
Adaptarea la ora de iarnă diferă de la o persoană la alta. Un program regulat de somn, lumina naturală dimineața și atenția acordată alimentației pot contribui la reducerea disconfortului din primele zile după schimbarea orei.