Ora de iarnă nu schimbă doar ceasul. Ce se poate întâmpla cu organismul în următoarele 15 zile

Credem că ne-am obișnuit cu schimbarea orei, mai ales că are loc de două ori pe an. Totuși, organismul nu se adaptează întotdeauna la fel de ușor precum am crede. Oboseala, iritabilitatea, problemele de somn și dificultățile de concentrare sunt doar câteva dintre efectele care pot apărea după trecerea la ora de iarnă. Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru avertizează că efectele se pot prelungi până la două săptămâni și explică ce putem face pentru a le depăși mai ușor.

Ora de iarnă, ce riscăm? Cinci lucruri care ajută organismul să se adapteze mai ușor

Trecerea la ora de iarnă aduce o oră în plus de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, dar efectele asupra organismului pot apărea abia de luni. Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, avertizează că schimbarea orei poate avea consecințe asupra sănătății cardiovasculare și psihice, inclusiv o creștere a riscului de infarct și a celui de suicid.

Medicul recomandă cinci măsuri simple care pot ajuta organismul să treacă mai ușor peste această schimbare.

Ora de iarnă: riscul de infarct poate crește cu 5-10%

Potrivit conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, riscul de infarct crește cu 5-10% în primele trei zile după schimbarea orei. Medicul atrage atenția că sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional.

"Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată, crește riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la persoanele cu depresie și la cele cu vulnerabilități psihoemoționale",  explică conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență, pe pagina sa de Facebook.

Aceste riscuri sunt asociate cu stresul la care organismul este supus în urma modificării programului de trezire și a ritmului biologic.

Cât timp îi trebuie organismului să se adapteze la schimbarea orei

Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la trecerea la ora de iarnă, iar modificările de adaptare ale organismului se pot încheia în aproximativ 15 zile.

Totuși, particularitățile fizice și psihice ale fiecărei persoane influențează modul în care are loc această adaptare.

"În fiecare an, mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, care poate merge până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni", explică medicul.

Ce efecte poate avea schimbarea orei asupra organismului

Modificarea orei de trezire poate provoca stres, iar organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii. Pot apărea astfel manifestări cardiovasculare și neuropsihice.

Manifestările cardiovasculare includ variații ale tensiunii arteriale și diverse tulburări de ritm cardiac.

Manifestările neuropsihice pot afecta somnul, starea emoțională și capacitatea de concentrare. Printre simptomele posibile se numără:

• insomnia și somnolența;
• astenia, apatia și anhedonia;
• agitația, irascibilitatea și anxietatea;
• tulburările de concentrare și memorie;
• durerile de cap și vertijul;
• modificările apetitului, de la inapetență la bulimie;
• dereglările afective sezoniere și ideația suicidară.

Medicul atrage atenția că aceste simptome pot avea și alte cauze, motiv pentru care este importantă evaluarea medicală.

"Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic, pentru a nu omite un alt diagnostic", avertizează conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.

Cinci lucruri de făcut pentru a trece mai ușor la ora de iarnă

Pentru a limita efectele schimbării orei și a sprijini adaptarea organismului, medicul recomandă cinci măsuri esențiale:

• 1. Planificarea activităților. Organizarea programului ajută la evitarea suprasolicitării în perioada de adaptare.
• 2. Evitarea suprasolicitării și a stimulentelor nervoase. Medicul recomandă evitarea excesului de stimulente nervoase, a substanțelor psihoactive și a situațiilor conflictuale.
• 3. Petrecerea timpului în aer liber. Expunerea la lumina naturală și timpul petrecut afară pot susține reglarea ritmului somn-veghe.
• 4. Mișcarea zilnică. Activitatea fizică nu trebuie să fie intensă. Chiar și plimbările simple pot contribui la starea generală de bine.
• 5. O alimentație bogată în fructe și legume proaspete. O dietă echilibrată ajută la menținerea sănătății și susține funcționarea normală a organismului.