Cinci mituri despre fertilizare in vitro demontate de un medic specialist. Ce se întâmplă, de fapt, după 35 de ani
Dr. MELI, medic primar obstetrică-ginecologie și specialist în reproducere umană asistată, explică ce este adevărat și ce ar trebui să știe femeile despre fertilitate, vârstă și opțiunile pe care le au.
Ce trebuie să știi
-
FIV nu epuizează rezerva ovariană și nu grăbește menopauza, explică medicul.
-
Fertilizarea in vitro nu poate opri scăderea numărului și a calității ovulelor, schimbări care apar odată cu vârsta.
-
O sarcină nu este garantată de la primul ciclu FIV, iar rezultatul depinde de mai mulți factori.
-
După 35 de ani, recomandările privind evaluarea fertilității se schimbă. Consultul medical nu înseamnă automat că singura soluție va fi FIV.
De ce există atât de multe mituri despre fertilizarea in vitro
Pentru multe femei și cupluri care își doresc un copil, fertilizarea in vitro poate veni la pachet cu întrebări, emoții și teama de necunoscut. Unele dintre cele mai răspândite convingeri despre această procedură pot crea însă așteptări nerealiste sau pot determina amânarea unui consult important.
Dr. MELI, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior acreditat ESHRE, cu supraspecializare în tratamentul infertilității și reproducerii umane asistate și peste 25 de ani de experiență, a explicat, într-o postare pe Facebook, cinci mituri despre FIV și ce ar trebui să știe femeile despre fertilitatea lor.
Mitul 1: FIV epuizează ovulele și provoacă menopauza precoce
Una dintre temerile legate de fertilizarea in vitro este că stimularea ovarelor pentru a obține mai multe ovule ar putea reduce rezerva ovariană și ar putea grăbi instalarea menopauzei.
Medicul explică de ce această idee nu reflectă modul în care funcționează tratamentul: „În fiecare ciclu menstrual, ovarele pregătesc mai multe ovule. De obicei, unul este eliberat, iar celelalte se pierd natural. FIV permite recuperarea ovulelor care altfel s-ar fi pierdut, fără să reducă rezerva ovariană sau să grăbească menopauza”.
Cu alte cuvinte, tratamentul urmărește să obțină mai multe ovule într-un singur ciclu, prin stimulare ovariană, pentru a crește șansele de a obține embrioni. Acest lucru nu înseamnă că ovulele care ar fi fost disponibile în anii următori sunt consumate mai repede din cauza procedurii.
Mitul 2: FIV dă timpul înapoi ceasului biologic
O altă concepție frecventă este că fertilizarea in vitro poate compensa efectele înaintării în vârstă asupra fertilității. În realitate, procedura poate ajuta la obținerea unei sarcini, dar nu poate face ovulele mai tinere și nici nu le poate reda calitatea pe care o aveau cu ani în urmă.
„FIV valorifică ovulele pe care le ai, dar nu le schimbă calitatea. Numărul și calitatea ovulelor scad odată cu vârsta. De aceea, femeile de 40 de ani au adesea nevoie de mai multe cicluri FIV decât cele de 30 de ani pentru a obține o sarcină”, scrie aceasta.
Vârsta este, așadar, un factor important atunci când sunt evaluate șansele de reușită. Fertilizarea in vitro oferă posibilitatea de a obține embrioni în condiții controlate, dar nu elimină schimbările biologice asociate îmbătrânirii ovulelor.
Mitul 3: Fertilizarea in vitro funcționează din prima încercare
Pentru un cuplu care începe un tratament de fertilitate, speranța ca procedura să reușească de la primul ciclu este firească. Totuși, rezultatul nu poate fi garantat, iar experiența diferă de la o persoană la alta.
„Succesul depinde de vârstă, calitatea ovulelor, a spermei, a embrionilor și de mediul uterin. Unele persoane obțin o sarcină din primul ciclu, în timp ce altele au nevoie de mai multe încercări”, completează ea.
Acest lucru înseamnă că un prim ciclu nereușit nu stabilește automat că o femeie nu va putea obține o sarcină prin FIV. În același timp, nici efectuarea procedurii nu garantează apariția unei sarcini.
Evaluarea individuală și discuția cu medicul sunt importante pentru înțelegerea factorilor care pot influența rezultatul și a pașilor următori.
Mitul 4: Copiii concepuți prin FIV sunt mai puțin sănătoși decât cei concepuți natural
O altă preocupare a viitorilor părinți privește sănătatea copilului. Întrebările despre eventualele riscuri sunt firești, însă medicul atrage atenția că nu trebuie presupus că un copil conceput prin fertilizare in vitro va avea automat o stare de sănătate mai proastă:
„Studiile ample arată că rezultatele privind sănătatea copiilor concepuți prin FIV sunt, în general, comparabile cu cele ale copiilor concepuți natural. Micile creșteri ale anumitor riscuri sunt adesea asociate cu problemele de fertilitate existente, nu neapărat cu procedura FIV”.
Așadar, atunci când sunt discutate riscurile, trebuie luate în considerare și particularitățile părinților, precum și cauzele care au dus la dificultățile de concepție. Nu este corect ca toate eventualele riscuri să fie atribuite exclusiv fertilizării in vitro.
Mitul 5: FIV este singura opțiune atunci când apar probleme de fertilitate
Faptul că o femeie sau un cuplu întâmpină dificultăți în obținerea unei sarcini nu înseamnă că fertilizarea in vitro este obligatoriu primul pas. Investigațiile sunt cele care pot ajuta la identificarea cauzelor și la stabilirea opțiunilor potrivite fiecărui caz.
„Cu cât mergi mai devreme la un specialist, cu atât ai mai multe opțiuni. Amânarea poate reduce aceste posibilități. Nu evita consultația de teamă că ți se va recomanda direct FIV. Un specialist bun îți va investiga situația și îți va prezenta toate variantele disponibile, nu doar fertilizarea in vitro”, explică Dr. MELI.
Mesajul medicului este important mai ales pentru femeile care amână evaluarea fertilității din teama că vor primi imediat recomandarea unui tratament complex. Un consult nu înseamnă automat începerea procedurii FIV, ci reprezintă un pas pentru a înțelege situația individuală și alternativele disponibile.
Ce se schimbă cu adevărat după vârsta de 35 de ani
Pe lângă cele cinci mituri despre fertilizarea in vitro, medicul atrage atenția asupra altor cinci aspecte legate de fertilitate, în special asupra felului în care vârsta influențează numărul și calitatea ovulelor.
1. Numărul ovulelor începe să scadă încă de la naștere
Vârsta de 35 de ani este adesea privită ca un prag după care fertilitatea se deteriorează brusc. În realitate, scăderea rezervei ovariene începe mult mai devreme, iar acest proces nu apare peste noapte la o anumită aniversare.
„Numărul ovulelor scade încă de la naștere, nu doar după ce ai împlinit 35 de ani. Vârsta de 35 de ani nu reprezintă momentul în care începe scăderea numărului de ovule. Este doar un punct pe o curbă descendentă care a început cu zeci de ani în urmă”, punctează aceasta.
Prin urmare, vârsta de 35 de ani nu reprezintă o limită biologică universală, dincolo de care o sarcină nu mai este posibilă. Este însă un reper important în evaluarea fertilității și în stabilirea momentului în care ar trebui cerut ajutor medical.
2. Nu scade doar numărul ovulelor, ci și calitatea lor
Numărul ovulelor disponibile nu este singurul aspect care contează. Odată cu înaintarea în vârstă, se modifică și probabilitatea ca ovulele să aibă un număr normal de cromozomi, ceea ce poate influența șansele de obținere și menținere a unei sarcini.
Medicul explică:
„Calitatea ovulelor începe să se modifice mai vizibil după 35 de ani.
O proporție tot mai mare de ovule prezintă un număr anormal de cromozomi.
Acesta este motivul pentru care probabilitatea de a obține o sarcină într-un anumit ciclu menstrual scade, în timp ce riscul de avort spontan crește.
Este vorba despre aceeași schimbare biologică, dar cu două consecințe diferite”.
Aceste schimbări ajută la explicarea motivului pentru care fertilitatea poate scădea odată cu vârsta, chiar și atunci când menstruațiile continuă să fie regulate.
3. Calitatea ovulelor nu rămâne neschimbată odată cu vârsta
Există și ideea că, odată cu înaintarea în vârstă, femeile pierd doar din numărul ovulelor, în timp ce calitatea acestora ar rămâne aceeași.
Medicul contrazice această convingere și subliniază că ambii factori sunt importanți:
„Poate ai auzit afirmația că doar numărul ovulelor scade odată cu vârsta, nu și calitatea lor. Mi-aș dori să fie adevărat, pentru că ar face această discuție mult mai ușoară. În realitate, atât numărul, cât și calitatea ovulelor scad odată cu vârsta. Nu este corect să considerăm că unul dintre acești factori este fix, iar celălalt poate fi modificat cu ușurință”.
Așadar, evaluarea fertilității nu ar trebui să se bazeze pe o singură informație. Vârsta, rezerva ovariană și ceilalți factori individuali trebuie analizați împreună pentru a înțelege mai bine șansele de a obține o sarcină.
4. La 35 de ani se schimbă recomandările medicale, nu organismul peste noapte
Pragul de 35 de ani este important și pentru că influențează momentul în care este recomandată evaluarea infertilității. Ideea nu este că organismul se schimbă brusc în ziua în care o femeie împlinește această vârstă, ci că timpul de așteptare înaintea investigațiilor se reduce.
Dr. MELI explică:
„Ceea ce se schimbă cu adevărat la 35 de ani sunt recomandările medicale, nu corpul tău peste noapte.
Înainte de 35 de ani, recomandăm să încerci să obții o sarcină timp de 12 luni înainte de a începe investigațiile pentru infertilitate.
Între 35 și 39 de ani, această perioadă se reduce la 6 luni.
La 40 de ani și peste, nu mai este recomandată o perioadă de așteptare înainte de evaluarea fertilității.
Aceasta este o decizie medicală menită să îți ofere răspunsuri mai repede, nu o afirmație că organismul tău a suferit brusc o schimbare la împlinirea vârstei de 35 de ani”.
Aceste intervale sunt repere generale pentru cuplurile care încearcă să obțină o sarcină. În funcție de istoricul medical și de eventualele probleme cunoscute, medicul poate recomanda o evaluare mai devreme.
5. Două femei de aceeași vârstă pot avea rezerve ovariene diferite
Vârsta oferă informații importante despre fertilitate, dar nu descrie singură situația fiecărei femei. Rezerva ovariană poate varia semnificativ chiar și între persoane de aceeași vârstă, motiv pentru care rezultatele individuale nu ar trebui deduse doar din mediile statistice.
„Rezerva ovariană diferă foarte mult de la o femeie la alta, chiar și la aceeași vârstă.
Două femei de 35 de ani pot avea rezultate foarte diferite la aceeași analiză de sânge.
De aceea, este important să consulți un medic și să îți cunoști propria rezervă ovariană, în loc să te bazezi pe valorile medii corespunzătoare vârstei tale”.
Evaluarea rezervei ovariene poate contribui la stabilirea conduitei medicale, însă rezultatele trebuie interpretate în contextul întregii situații clinice. Ele nu reprezintă, singure, o garanție a obținerii sau a imposibilității unei sarcini.
Difteria revine în Europa. Un copil de 10 ani a murit în Germania. Conf. dr. Mihai Craiu: Îngerul morții copiilor se întoarce! Nu este o glumă
EXCLUSIV "Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"
EXCLUSIV Scorul Apgar: cum se calculează și ce impact are anestezia la naștere. Dr. Cornelia Preda: Este un pic înșelător. Aș spune de anestezia peridurală
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
EXCLUSIV Adevărul despre trucurile care te scapă de atacul de panică. Ramona A. Dumitru: Nu există trucuri, există doar noțiunea de inducere a ideii că ar putea exista. E placebo
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Cine e Labubu, de fapt? Copiii noștri sunt în pericol! Avertismentul dur al dr. Mihai Craiu: Vor fi bântuiți!
EXCLUSIV Dezinformarea părinților condamnă copiii la suferință: Ne gândim la soluții extreme. Lucrurile astea sunt prea grave ca să fie lăsate la decizia unor părinți care trăiesc într-o lume paralelă
Stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Primele semne ale oboselii psihice și cum să le depășim. Ecaterina Bănică: Toată această simptomatologie arată că o serie de valori sunt greșite. Ai nevoie sa le schimbi
EXCLUSIV Apendicita la copii, ce trebuie să știe părinții. Dr. Laura Bălănescu: Se poate trata cu antibiotic. Condiția estențială este ca diagnosticul să fie pus în timp util
EXCLUSIV "N-am vorbit cu ai mei două săptămâni, aveam nervi pe ei". Tânără, despre mersul la terapie: A fost incomod să aflu cât bagaj emoțional aveam de la părinți
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Medic epidemiolog: Copilul nevaccinat reprezintă un risc pentru sine şi cei din jur
Secretul tulburător al cuplurilor longevive. Ce se ascunde în spatele aparențelor
Vor fi tot mai mulți adolescenți obezi şi supraponderali
EXCLUSIV Copiii, prioritate pentru transplantul hepatic. Dr. Laura Bălănescu: Așa este peste tot în lume
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Știai cât de importantă e dieta tatălui înainte de concepție? Iată cum influențează sarcina
EXCLUSIV Tranziția spre maturitate și independență pentru tineri. Ecaterina Bănică, despre presiunea de a reuși: Este nevoie să te cunoști pe tine, să știi cine ești
Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Cum poți scăpa de burta "mummy tummy". Exercițiul de 10 minute care te ajută să-ți refaci abdomenul
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
O șefă DSP trage un semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de a evita vaccinarea copiilor
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
