Infarctul poate apărea și la 30-35 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru explică cele 4 semne de alarmă pe care tinerii le confundă cu indigestia, stresul sau atacul de panică.
Aproape 1 din 10 cazuri de infarct apar la persoane cu vârsta sub 40 de ani, iar incidența continuă să crească. În astfel de situații, recunoașterea rapidă a simptomelor poate face diferența.
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, atrage atenția asupra celor mai importante semne care pot anunța un infarct și avertizează că întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate avea consecințe grave.
Nu toate infarctele debutează cu durerea toracică intensă pe care mulți oameni o asociază cu această urgență medicală. Uneori, simptomele pot părea digestive, musculare sau chiar asemănătoare unui atac de panică.
"Durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricție, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care iradiază în umărul și brațul stâng și durează mai mult de câteva minute", explică medicul.
Acesta este unul dintre cele mai cunoscute semne ale infarctului și nu trebuie pus automat pe seama oboselii sau a stresului.
Greața, vărsăturile, durerile abdominale sau arsurile epigastrice pot apărea în infarct și pot fi confundate ușor cu o indigestie, un reflux sau un exces alimentar.
Tocmai această asemănare poate întârzia prezentarea la medic.
Disconfortul poate apărea la nivelul gâtului, brațelor, umerilor sau spatelui.
"Sunt puse adesea pe seama efortului fizic sau afecțiunilor osteo-articulare", avertizează conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Dacă durerea apare brusc, fără o explicație evidentă, mai ales împreună cu alte simptome, este nevoie de evaluare medicală.
Senzația de lipsă de aer, sufocarea, respirația sacadată, palpitațiile, amețeala, oboseala sau transpirația abundentă pot apărea brusc și fără legătură cu intensitatea efortului.
În anumite cazuri, acestea pot fi semnele unei urgențe cardiace.
Vârsta oferă o protecție tot mai redusă atunci când există factori de risc cardiovascular.
"Protecția oferită de vârstă a fost treptat compromisă de prevalența crescută a factorilor de risc clasici, dar și de apariția unor factori noi pentru această categorie de vârstă: stres cronic, muncă de noapte, somn insuficient cantitativ sau calitativ", mai explică conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Medicul enumeră și alimentația de tip fast-food sau hiperprocesată, hipercoagulabilitatea, consumul de droguri, bolile autoimune și inflamația cronică printre factorii care pot contribui la creșterea riscului.
Printre factorii de risc enumerați de medic se află:
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru spune că infarctul nu mai poate fi privit drept o problemă exclusivă a persoanelor vârstnice.
"Înainte, infarctul era considerat apanajul celor de peste 65 de ani, dar acum numărul cazurilor la tineri a crescut de 3 ori. Am tratat pacienți și de 30-35 de ani", a explicat conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.
Mesajul este important mai ales pentru persoanele tinere care ignoră simptomele tocmai pentru că li se pare imposibil să aibă o problemă cardiacă.
Un alt risc este interpretarea greșită a manifestărilor.
Durerea în piept, palpitațiile, senzația de sufocare, amețeala și transpirațiile pot apărea atât în atacurile de panică, cât și în unele urgențe cardiace. Diferența nu poate fi stabilită în siguranță doar pe baza impresiei persoanei afectate.
"Riscul de infarct este adesea subestimat. Simptomele sunt neglijate sau etichetate drept "atacuri de panică"", atrage atenția medicul.
Prevenția începe cu controlul factorilor de risc. Medicul recomandă renunțarea la fumat, reducerea stresului, mișcare, scăderea în greutate atunci când este necesar și controlul tensiunii arteriale.
De asemenea, evaluarea cardiovasculară poate include EKG-ul, precum și verificarea colesterolului și glicemiei, în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc.
"Chiar dacă nu sunteți sigur că aveți simptomele unui infarct miocardic, este bine să consultați un medic. Evitați automedicația. Terapia după ureche în infarct este letală!", subliniază conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a declarat că ușile saloanelor ATI de la Spitalul Județean Piatra Neamț erau încuiate.
Un angajat de la Ministerul Sănătății s-a simțit rău și a fost chemată o ambulanță. Acesta ar fi cunoscut cu probleme de sănătate.
Patru români au ajuns la spital cu arsuri după o explozie la un magazin alimentar din Tomșani, județul Prahova.
O fetiță din Oradea, în vârstă de 10 ani, a sunat la 112 spunând că fratele ei nu se simte bine și a vomat. Părinții lor sunt surdomuți.
Artistul Alexandru Arșinel a ajuns la spital de urgență după ce a acuzat o stare de slăbiciune.
Mustul preparat în această perioadă poate reprezenta un real pericol pentru sănătate. De ce și la ce trebuie să ai foarte mare grijă.
Actorul Alexandru Arșinel a fost internat de urgență la o clinică privată. Momentan nu se cunoaște motivul internării.
Compresele cu apă și oțet folosite pentru scăderea febrei sunt periculoase. Acestea pot irita pielea.
O fetiță a venit pe lume într-o ambulanță SMURD, în județul Arad, pe DN 7, la ora 17.40.
