Ce trebuie să faci la cutremur? Regula "Duck, Cover and Hold", explicată de medicul Tudor Ciuhodaru

cutremur cutremur - FOTO: Magnific@zulfugarkarimov

Cutremur de 4,8: medicul Tudor Ciuhodaru explică regula "Duck, Cover and Hold", cele 3 mișcări care te pot proteja și ce trebuie să faci în caz de seism.

Un cutremur cu magnitudinea de 4,8 s-a produs astăzi, 19 octombrie, iar regulile de protecție în cazul unui seism devin din nou importante. Ce trebuie să faci dacă te surprinde cutremurul în casă, pe stradă, la volan sau într-un spațiu public aglomerat? Ce trebuie să conțină trusa de supraviețuire și ce greșeli trebuie să eviți?

Medicul primar de medicină de urgență Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid cu recomandări pentru situațiile în care se produce un cutremur. Acesta explică măsurile de protecție individuală și atrage atenția asupra vulnerabilității unor orașe, dar și asupra importanței educației pentru sănătate și a cunoașterii noțiunilor de prim ajutor.

Ce trebuie să faci dacă te prinde cutremurul în casă

Dacă te afli într-o clădire în momentul producerii unui cutremur, recomandarea este să rămâi în interior și să te protejezi. Medicul amintește procedura "Duck, Cover and Hold", folosită în Japonia și Statele Unite, care presupune trei mișcări simple: ghemuire, adăpostire și menținerea poziției de protecție.

"Procedurile recomandate în Japonia și Statele Unite ("duck, cover and hold") sunt simple și asigură protecția individuală prin trei mișcări simple: ghemuit, acoperit și protejat", explică Tudor Ciuhodaru.

Medicul recomandă protejarea capului și a corpului și evitarea ferestrelor sau a obiectelor care se pot desprinde și pot provoca răni.

"E preferabil să vă ghemuiți cu fața în jos, la podea, pe genunchi și coate sau palme și să vă acoperiți capul cu brațele sau palmele, pentru protecție. Vă puteți asigura protecție suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spațiu gol lângă ele în caz de prăbușire și cât mai departe de ferestre", spune medicul.

Ce faci dacă te afli în bucătărie sau în pat

Dacă seismul te surprinde în bucătărie, medicul recomandă să închizi aragazul și să te îndepărtezi de dulapurile din care pot cădea vase.

"Dacă sunteți în bucătărie, în primul rând închideți aragazul și depărtați-vă de bufetul din care poate cădea vesela", avertizează Tudor Ciuhodaru.

Dacă te afli în pat, recomandarea este să rămâi acolo și să îți protejezi capul cu o pernă. De asemenea, este important ca lângă pat să nu existe tablouri grele sau alte obiecte care pot cădea în timpul cutremurului.

"Dacă sunteți în pat, rămâneți acolo și acoperiți capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este așezat patul nu e recomandat să aveți tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur", explică medicul.

Ce să NU faci în timpul cutremurului

Una dintre greșelile pe care trebuie să le eviți este să încerci să părăsești clădirea în timpul mișcării seismice. Scările și zonele de acces pot deveni periculoase, iar obiectele care cad pot provoca răni.

"Atenție! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieșirea este dificil de găsit, iar scările au risc crescut de prăbușire. Tocul ușii nu vă oferă protecție dacă nu este încadrat în structura clădirii", avertizează Tudor Ciuhodaru.

Ce trebuie să faci dacă te prinde cutremurul pe stradă

Dacă ești în exterior, îndepărtează-te de clădiri și caută un spațiu cât mai larg, departe de elementele care se pot desprinde de pe fațade.

"Căutați spații cât mai largi și asigurați protecția individuală. Nu staționa lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuși în timpul și după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coșuri sau țigle", recomandă medicul.

Tudor Ciuhodaru atrage atenția și asupra zonelor în care oamenii nu ar trebui să se adăpostească.

"Atenție! Sub nicio formă nu vă adăpostiți sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune", avertizează acesta.

Pericolul nu dispare neapărat odată cu încetarea mișcării seismice, deoarece elemente ale clădirilor se pot desprinde și după cutremur.

Ce faci dacă seismul te surprinde în mașină

Dacă ești la volan în momentul producerii unui cutremur, oprește într-un loc sigur, departe de clădiri și de stâlpii de pe marginea drumului. Evită zonele în care pot cădea elemente de construcție sau există alte pericole.

"Opriți mașina la distanță de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii", recomandă medicul Tudor Ciuhodaru.

Acesta avertizează și asupra zonelor pe care șoferii trebuie să le evite: "Atenție! Evitați apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune".

Ce faci dacă te afli într-un teatru, cinematograf, stadion sau într-o biserică

În spațiile publice aglomerate, panica și îmbulzeala pot crește riscul de accidentare. În timpul cutremurului, nu trebuie să alergi spre ieșire, ci să îți protejezi capul și să eviți zonele în care pot cădea obiecte.

"În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de ședințe) nu alergați către ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă și vecinii de pe rând", spune Tudor Ciuhodaru.

Ce trebuie să conțină trusa de supraviețuire în caz de cutremur

Pregătirea din timp poate fi esențială în cazul unui seism major. Medicul recomandă ca fiecare persoană să aibă la îndemână o trusă de supraviețuire cu apă, alimente, medicamente și câteva obiecte utile în situații de urgență.

"Ce ar trebui să avem pregătit în trusa de supraviețuire: apă, alimente ușoare și compacte (bomboane cu zahăr, biscuiți uscați), medicamente personale, analgezice și antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio și actele personale", enumeră medicul.

Trusa trebuie păstrată într-un loc accesibil și verificată periodic, astfel încât produsele să fie utilizabile în caz de nevoie.

De ce nu trebuie să suprasoliciți rețelele de telefonie după cutremur

După un seism, multe persoane încearcă să ia legătura cu familia și prietenii pentru a afla dacă sunt în siguranță. Medicul recomandă însă evitarea apelurilor repetate, pentru ca rețelele să rămână disponibile și pentru situațiile urgente.

"Și nu în ultimul rând, ați văzut și dumneavoastră, nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Dați cel mult un SMS ca să confirmați celor dragi că sunteți bine", spune Tudor Ciuhodaru.

Iași, vulnerabil în cazul unui cutremur major. Ce arată simulările invocate de medic

Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra riscurilor pe care le-ar putea avea un cutremur major asupra orașului Iași. Medicul invocă simulări care indică un posibil număr ridicat de victime în cazul unui seism puternic produs pe timpul nopții.

"În Iași un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopții ar produce peste 3400 de victime, din care 900 urgențe absolute. Asta doar conform simulărilor", afirmă medicul.

Acesta susține că Iașiul s-ar putea număra printre cele mai afectate orașe din România, după București, în cazul unui seism major.

"În cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș, după București. Azi, la 49 ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori (28.000) trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 blocuri încadrate la gradul I", avertizează Tudor Ciuhodaru.

Cifrele prezentate reprezintă estimări și date invocate de medic și trebuie interpretate în contextul evaluărilor de risc seismic la care acesta face referire.

"Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977?"

Pentru medicul Tudor Ciuhodaru, pregătirea populației nu se limitează la cunoașterea regulilor de protecție în caz de cutremur. El susține că educația pentru sănătate și deprinderile de prim ajutor ar trebui să fie cunoscute de toată lumea și exersate încă din școală.

"Pentru o reală eficiență noțiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum tabla înmulțirii. Repetitio mater studiorum est. Predarea acestor ore de educație pentru sănătate ne va permite să știm cum să acționăm atât pentru a ne proteja pe noi, cât și pentru a-i salva pe alții. Legea mea privind orele de educație pentru sănătate este deja depusă în Parlament", declară medicul.

La aproape cinci decenii de la cutremurul din 4 martie 1977, întrebarea privind capacitatea de reacție în cazul unui seism major rămâne actuală.

"Rămâne o mare întrebare. Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977?", întreabă Tudor Ciuhodaru.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare