De ce să fii părinte e atât de dificil? Află de ce părinții sunt tot mai copleșiți, cum lipsa sprijinului colectiv afectează familiile și ce soluții practice există pentru a reduce stresul parental.
Tot mai mulți părinți se confruntă cu o realitate comună, dar obositoare: după o zi de muncă, urmează temele copiilor, proiecte școlare urgente, conflicte emoționale, probleme apărute la antrenamentele sportive și logistica infernală a programelor suprapuse.
Chiar și în familiile cu resurse și sprijin aparent adecvat, presiunea zilnică este uriașă.
Astfel de momente nu sunt ieșite din comun. Ele se petrec, seară de seară, în mii de locuințe. Cu toate acestea, mulți părinți se întreabă: "De ce este totul atât de greu?"
Termenul "stres parental" este folosit de specialiști pentru a descrie reacția negativă ce apare atunci când cerințele rolului de părinte depășesc resursele disponibile (timp, energie, sprijin). Studiile arată că acest fenomen a crescut constant în ultimele decenii, iar după pandemia de COVID-19, aproape 50% dintre părinții din SUA au declarat că se simt complet copleșiți în cele mai multe zile, potrivit Reuters.
Consecințele nu sunt doar emoționale.
Stresul parental afectează sănătatea mintală a părinților și calitatea relațiilor dintre aceștia și copii.
Cercetările arată că, de-a lungul istoriei, copiii au fost crescuți într-un context comunitar. Familiile trăiau în structuri extinse, iar îngrijirea copiilor era împărțită între mai mulți adulți, părinți, bunici, rude sau membri ai comunității. Antropologii numesc acești "ajutoare de părinți" allopărinți (din grecescul "allo" - altcineva).
Un studiu realizat în 2021 într-o comunitate de vânători-culegători din Filipine a arătat că allopărinții asigurau 75% din grija pentru copiii mici. Așadar, ideea unei familii auto-suficiente este, de fapt, un concept modern și relativ recent, popularizat în epoca post-industrială, în special în anii '50–'60.
Stresul parental este alimentat de lipsa unui sprijin real, pe mai multe niveluri. Specialiștii identifică trei tipuri esențiale de suport:
Fiecare situație parentală cere o combinație diferită de sprijin. În fața unei crize emoționale, e nevoie de calm și cunoaștere. În fața unui program imposibil, e nevoie de ajutor concret, nu de „tips & tricks” de pe internet.
Modelul familiei nucleare – părinți și copii izolați, fără sprijin extern – este nu doar ineficient, ci și nesustenabil pe termen lung. Cu toate acestea, mulți părinți se simt vinovați când cer ajutor sau își recunosc vulnerabilitatea. Societatea continuă să promoveze ideea că „un părinte bun se descurcă singur”.
Realitatea este că susținerea din partea comunității nu este un lux, ci o necesitate.
Chiar dacă problema este una sistemică și necesită măsuri naționale (acces mai larg la servicii de sănătate mintală, investiții în infrastructură socială, susținerea părinților prin politici publice), există și pași individuali care pot ajuta:
Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Când partenerul tău este într-o dispoziție proastă poate fi o dezamăgire majoră, dar este important să nu o iei personal.
Conform unui studiu, plictiseala provocată de scroll-ul pe rețelele de socializare ar putea să vă agraveze problema.
Definiții de steaguri în relație. De ce sunt importante steagurile bej?
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.