Un studiu amplu arată că somnul insuficient și de slabă calitate poate fi un indicator timpuriu al riscului de boala Parkinson.
O noapte albă aduce doar oboseală, însă un tipar cronic de somn insuficient ar putea ascunde indicii despre o afecțiune mult mai gravă. Un studiu recent, realizat pe o cohortă extinsă din China și publicat în revista Nature, sugerează că problemele de somn, în special durata scurtă și calitatea slabă a acestuia, pot ajuta la identificarea persoanelor cu un risc ridicat de a dezvolta boala Parkinson, chiar înainte ca simptomele clinice clare să își facă apariția.
Parkinson rămâne a doua cea mai răspândită boală neurodegenerativă la nivel mondial, după Alzheimer.
Deși este recunoscută public mai ales prin tremurul specific și problemele de mișcare, boala afectează sever și alte funcții ale organismului. Datele statistice arată că până la 75% dintre pacienți se confruntă cu tulburări de somn, iar intensitatea acestor probleme crește odată cu vârsta.
Oamenii de știință au analizat datele din Studiul Longitudinal de Sănătate și Pensionare din China (CHARLS). Pentru a obține o imagine cât mai clară, ei au structurat cercetarea în două direcții: o analiză transversală pe un eșantion de peste 16.000 de participanți și o analiză de cohortă pe termen lung, care a urmărit evoluția a 8.624 de subiecți pe parcursul mai multor ani (din 2011 până în 2020).
La începutul studiului, au fost excluși toți pacienții care aveau deja un diagnostic de Parkinson sau alte boli asociate memoriei. Cercetătorii au colectat detalii despre durata somnului, calitatea percepută a acestuia și perioadele de somn din timpul zilei. De asemenea, analiza a luat în calcul factori importanți din stilul de viață, precum vârsta, sexul, statutul marital, consumul de alcool, fumatul și activitățile agricole.
Rezultatele analizei pe termen scurt au scos la iveală cifre îngrijorătoare. Dintre persoanele identificate cu boala Parkinson în baza chestionarelor, mai mult de jumătate (54,2%) dormeau doar între patru și șapte ore pe noapte.
Modelele statistice au indicat o legătură directă. Riscul de îmbolnăvire crește semnificativ în cazul persoanelor care dorm constant mai puțin de patru ore pe noapte. Dintre toți indicatorii analizați, durata și calitatea somnului s-au dovedit a fi cei mai puternici predictori ai bolii, alături de factori inevitabili precum vârsta și sexul.
Legătura dintre somn și Parkinson nu este identică pentru toată lumea. Cercetătorii au observat o diferență majoră în funcție de pragul de vârstă:
În cadrul analizei pe termen lung, participanții au fost împărțiți în patru grupuri, în funcție de combinația dintre durata și calitatea somnului. Cel mai mic număr de cazuri noi de Parkinson s-a înregistrat în grupul celor care aveau un somn scurt, dar eficient și lipsit de probleme auto-raportate. La polul opus, incidența maximă a bolii a apărut la persoanele care dormeau puțin și aveau și un somn de o calitate extrem de slabă.
Deși concluziile sunt extrem de utile, autorii studiului îndeamnă la prudență. Fiind vorba despre o cercetare observațională, nu se poate stabili o relație directă de cauză și efect. Cu alte cuvinte, nu este încă clar dacă somnul precar contribuie la declanșarea bolii Parkinson sau dacă este pur și simplu un prim simptom silențios al neurodegenerării.
În plus, prezența bolii a fost dedusă din răspunsurile la chestionare, nu din dosare clinice confirmate de medici specialiști, iar eșantionul format exclusiv din adulți din China poate limita aplicarea concluziilor la nivel global.
Evaluarea obiceiurilor de odihnă oferă o fereastră de oportunitate uriașă. Monitorizarea somnului poate deveni un instrument accesibil și eficient pentru depistarea timpurie a persoanelor aflate la risc, ceea ce permite intervenții preventive timpurii și o mai bună gestionare a sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim.