Băuturile energizante și suplimentele stimulante, folosite pentru un plus de energie sau înainte de antrenamente, apar într-un număr disproporționat de mare de raportări privind evenimente cardiovasculare grave, inclusiv stop cardiac și infarct miocardic.
Stopul cardiac a fost raportat de aproximativ 11 ori mai des în legătură cu produsele care conțin cofeină și alți stimulenți decât în cazul produselor fără aceste ingrediente.
Raportările au avut o probabilitate de aproximativ 4,5 ori mai mare să includă infarct miocardic și de patru ori mai mare să menționeze aritmii ventriculare sau palpitații.
Aproximativ 45% dintre raportările analizate au vizat adulți cu vârste între 18 și 34 de ani, atât femei, cât și bărbați.
Rezultatele nu demonstrează că băuturile energizante provoacă direct aceste evenimente. Cercetătorii atrag însă atenția asupra necesității unei monitorizări mai atente a siguranței acestor produse.
Băuturile energizante sunt consumate frecvent pentru combaterea oboselii, creșterea capacității de concentrare sau susținerea efortului fizic. În ultimul deceniu, vânzările acestor produse au crescut considerabil, depășind 20 de miliarde de dolari în 2024.
În spatele popularității lor se află însă o întrebare importantă: cât de multă cofeină și câți alți stimulenți ajung în organism atunci când aceste produse sunt consumate regulat?
Potrivit unui studiu preliminar independent, prezentat în cadrul Sesiunilor științifice 2026 ale Asociației Americane de Cardiologie, raportările către Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) au evidențiat asocieri între produsele care conțin cofeină și alți stimulenți și evenimente cardiovasculare grave.
Autorii au analizat raportări din perioada 2017–2025 și au observat că stopul cardiac, infarctul miocardic și tulburările de ritm cardiac apăreau mai frecvent în raportările asociate acestor produse decât în cele referitoare la alimente și suplimente fără cofeină sau alți stimulenți.
Este important de precizat că analiza s-a bazat pe evenimente adverse raportate voluntar. Prin urmare, rezultatele indică asocieri care necesită investigații suplimentare, nu o relație de cauzalitate demonstrată.
Diferențele observate de cercetători sunt semnificative și privesc mai multe tipuri de probleme cardiovasculare.
Stopul cardiac a fost menționat de aproximativ 11 ori mai des în raportările legate de produsele cu cofeină și stimulenți decât în cele referitoare la produsele de comparație.
În cazul infarctului miocardic, probabilitatea ca raportările să includă acest eveniment a fost de aproximativ 4,5 ori mai mare. De asemenea, aritmiile ventriculare sau palpitațiile au apărut de aproximativ patru ori mai frecvent.
Aritmiile ventriculare sunt tulburări ale ritmului cardiac care pornesc din ventricule, camerele inferioare ale inimii, responsabile de pomparea sângelui către plămâni și restul organismului. În funcție de tipul lor și de contextul în care apar, acestea pot avea consecințe grave.
Analiza a identificat asocieri și cu alte manifestări care pot semnala o problemă cardiovasculară:
Ritmul cardiac accelerat a fost raportat de aproape trei ori mai frecvent.
Durerile toracice au apărut de 2,71 ori mai frecvent.
Leșinul a fost menționat de aproximativ două ori mai des.
Aceste cifre descriu frecvența cu care manifestările au apărut în raportările analizate. Ele nu reprezintă probabilitatea ca o persoană care bea o băutură energizantă să sufere un infarct sau un stop cardiac.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale analizei este distribuția pe vârste. Aproximativ 45% dintre raportările care asociau produsele cu cofeină și stimulenți cu evenimente cardiovasculare au vizat persoane cu vârste între 18 și 34 de ani.
Cercetătorii nu au stabilit cu exactitate de ce această grupă de vârstă apare atât de frecvent în raportări. Există însă mai multe explicații posibile.
O primă ipoteză este că adulții tineri consumă mai des astfel de produse. Contează și modul în care sunt folosite: de exemplu, înaintea unui antrenament intens sau în combinație cu alcool ori alte droguri.
O altă posibilitate este existența unor afecțiuni cardiace nediagnosticate, care ar putea contribui la apariția evenimentelor raportate.
„Constatările noastre susțin necesitatea unei monitorizări mai sistematice a siguranței produselor care conțin cofeină și stimulante. În plus, profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să nu uite să-și întrebe pacienții mai tineri care prezintă palpitații, dureri toracice sau leșinuri dacă consumă recent sau în mod regulat aceste produse”, a declarat Sai Samayamanthula, autorul studiului și student în anul IV la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia.
Potrivit declarației științifice din 2026 a Asociației Americane de Cardiologie privind cofeina și bolile cardiovasculare, un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi este, în general, considerat sigur pentru majoritatea adulților. Această cantitate este echivalentă cu aproximativ cinci cești de cafea neagră obișnuită, fiecare având 237 de mililitri.
Totuși, cantitatea de cofeină diferă considerabil de la un produs la altul. Unele băuturi energizante conțin, pe uncie lichidă, de până la trei ori mai multă cofeină decât cafeaua preparată. În cazul unor suplimente consumate înainte de antrenament, concentrația poate fi de peste 12 ori mai mare.
Astfel, persoanele care folosesc mai multe produse stimulante într-o singură zi pot ajunge să consume cantități importante de cofeină fără să realizeze cât de mult au acumulat.
În plus, cofeina nu este singurul ingredient care trebuie luat în considerare. Analiza a inclus și alte substanțe, precum teobromina, guarana, yerba mate, extractele de ceai verde sau cafea, dar și stimulenți precum sinefrina, yohimbina, efedra, DMAA și higenamina.
Cercetătorii au grupat produsele în funcție de ingrediente, nu de marcă. Prin urmare, studiul nu indică faptul că o anumită băutură sau un anumit supliment este responsabil pentru evenimentele raportate.
Un alt aspect important ține de modul în care sunt reglementate băuturile energizante și suplimentele stimulante în SUA.
FDA le reglementează ca alimente sau suplimente alimentare, nu ca medicamente. Din acest motiv, ele nu sunt supuse acelorași teste de siguranță înainte de comercializare care sunt obligatorii pentru medicamente.
„Aceste produse sunt comercializate ca stimulente de zi cu zi și vândute alături de băuturi răcoritoare și apă îmbuteliată, așa că majoritatea oamenilor presupun că nu prezintă un risc real”, a declarat Sai Samayamanthula.
Autorul studiului a precizat că riscul poate fi mic pentru multe persoane sănătoase care consumă ocazional astfel de produse, însă utilizarea regulată poate duce la depășirea rapidă a limitei zilnice recomandate de cofeină.
Aceste observații nu înseamnă că toate băuturile energizante sunt la fel de periculoase sau că orice consum provoacă probleme cardiace. Ele subliniază însă importanța cunoașterii cantității de cofeină și a celorlalți stimulenți din produsele utilizate.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul a analizat raportări de reacții adverse transmise voluntar către FDA, nu un grup de persoane urmărite în timp pentru a determina dacă băuturile energizante au provocat probleme cardiace.
În total, cercetătorii au analizat 28.345 de raportări din perioada 2017–2025. Dintre acestea, 854 menționau băuturi energizante sau suplimente alimentare care conțineau cofeină ori alți stimulenți. Celelalte 27.491 de raportări se refereau la produse fără aceste ingrediente.
Nu se știe câte persoane au consumat aceleași produse fără să aibă probleme de sănătate și nici câte evenimente cardiovasculare nu au fost raportate autorităților. În consecință, datele nu permit calcularea riscului absolut pentru consumatori și nici stabilirea unei legături directe de cauzalitate.
Dr. Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea din California, San Francisco, care nu a participat la studiu, a atras atenția asupra acestor limite.
„Deși există motive biologice pentru care această legătură ar putea fi posibilă, studiul nu demonstrează că produsele cu cofeină provoacă aceste evenimente, deoarece alți factori ar fi putut influența rezultatele obținute în cadrul acestei analize. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege dacă aceste produse stimulante sunt într-adevăr responsabile pentru evenimentele cardiace raportate.”
Mesajul principal al studiului nu este că băuturile energizante provoacă inevitabil infarct sau stop cardiac, ci că asocierea observată în raportările de siguranță merită investigată. Până la clarificarea acestei relații, cantitatea de cofeină consumată, combinația dintre produse stimulante și apariția unor simptome precum palpitațiile, durerea toracică sau leșinul sunt aspecte care nu ar trebui ignorate.