Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cei de la Alianța Pacienților Cronici din România au lansat un apel autorităților de a grăbi aducerea de anticorpi monoclonali în România. ”Asistăm zilnic la creșterea numărului de îmbolnăviri și decese datorate COVID 19. Sunt atât de de multe decese, încât se consideră că în fiecare săptămână dispare populația unei comune din România. Controlarea cât mai eficientă a pandemiei se poate face prin vaccinare, dar și prin menținerea măsurilor de protecție: purtarea măștii de protecție atât în spațiile închise cât și pe stradă, menținerea unei distanțe de 2 metri și mai ales igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun”, susțin aceștia.
În mesajul acestora, semnat de președintele Alianței, Cezar Irimia, și vicepreședintele Rozalina Lăpădatu, se mai precizează:
”Pacienții cu sistem imun slăbit, vor avea nevoie ca pe lângă vaccinare să poată beneficia și de terapie cu anticorpi monoclonali pentru a fi complet protejați. Este vorba de pacienții diagnosticați cu diferite tipuri cancere, pacienți dializați, persoane în tratament cu insulino-terapie sau cu afecțiuni autoimune și inflamatorii care pot compromite sistemul imun. Unele tratamente pe care le iau pacienții cronici, prin mecanismul lor de acțiune, pot bloca sistemul imun să producă anticorpii care să îi proteje de infecția cu SARS-COV2 și formele grave de COVID 19. De asemenea sunt persoane care se nasc cu sistem imun deficitar așa cum este cazul persoanelor diagnosticate cu imunodeficiențe primare. Pentru aceste categorii de pacienți s-au dezvoltat terapiile cu anticorpi monoclonali.
Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că evaluează mai multe tipuri de anticorpi monoclonali, unele cu rol terapeutic anti-COVID care se pot iniția în prima săptămână de la infectarea cu SARS-COV2, dar și o categorie nouă de anticorpi monoclonali cu rol preventiv privind infectarea cu SARS-COV2.
Anticorpii monoclonali sunt terapii deja existente în România și pe care pacienții cu diferite afecțiuni îi folosesc de foarte mulți ani, este vorba despre persoanele diagnosticate cu diferite tipuri de cancer, poliartrită reumatoidă, psoriazis, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, boli inflamatorii intestinale, lupus, etc. Aceste terapii sunt cunoscute de către pacienții sub denumirea de terapie biologică sau imunoterapie.
Salutăm pașii făcuți de către autoritățile române pentru a aduce în țară anticorpii monoclonali ca tratament pentru COVID19 și adresăm un apel de a se continua demersurile necesare pentru a avea disponibilă cât mai repede și combinația de anticorpi monoclonali cu acțiune lungă pentru profilaxie, terapie aflată în curs de evaluare la Agenția Europeană a Medicamentului, astfel încât să putem să putem să protejăm pacienții care sunt la risc crescut de infectare cu SARS-COV2 și care nu pot genera suficienți anticorpi prin vaccinare”.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.