Diabetul zaharat dublează riscul de infarct și AVC. Peste 1,3 milioane de români au diabet, iar unele simptome pot trece neobservate.
Ce trebuie să știi
- Persoanele cu diabet zaharat au un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
- În România, aproximativ 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet, iar peste 280.000 nu știu că suferă de această boală.
- Infarctul la persoanele cu diabet se poate manifesta și fără durere puternică în piept. Pot apărea dificultăți de respirație, oboseală accentuată, transpirații reci și greață.
- Monitorizarea diabetului trebuie să includă și verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului, a funcției renale și evaluarea riscului cardiovascular.
Diabetul zaharat nu afectează doar nivelul glicemiei. În timp, boala poate deteriora vasele de sânge și poate crește semnificativ riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Medicii atrag atenția că unele complicații cardiovasculare pot evolua fără simptome evidente, iar infarctul se poate manifesta diferit la persoanele cu diabet.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată în fiecare an pe 14 noiembrie, reprezentanții Spitalului Clinic CF Timișoara atrag atenția asupra legăturii dintre diabetul zaharat și bolile cardiovasculare.
Persoanele cu diabet au un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare comparativ cu cele care nu suferă de această afecțiune. Printre cele mai importante complicații se numără infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.
Peste 1,3 milioane de români au diabet zaharat
În România, aproximativ 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani suferă de diabet zaharat. Dintre acestea, peste 280.000 nu știu că au această afecțiune, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții unității medicale.
Diabetul este o boală metabolică cronică, caracterizată prin creșterea nivelului glucozei în sânge. Dincolo de valorile glicemiei, afecțiunea poate avea consecințe asupra mai multor organe și sisteme, inclusiv asupra inimii, rinichilor, ochilor și sistemului nervos.
Riscul de complicații crește mai ales atunci când boala nu este diagnosticată la timp sau când valorile glicemiei nu sunt ținute sub control.
Cum afectează diabetul vasele de sânge și inima
Valorile ridicate ale glicemiei pot afecta, în timp, pereții vaselor de sânge și pot favoriza apariția aterosclerozei. Acest proces presupune îngustarea arterelor prin formarea plăcilor de aterom, alcătuite din lipide, celule inflamatorii și țesut fibros.
Pe măsură ce arterele se îngustează, circulația sângelui poate avea de suferit, iar riscul unor evenimente cardiovasculare grave crește.
Pericolul este și mai mare atunci când diabetul zaharat se asociază cu alți factori de risc, precum:
- hipertensiunea arterială;
- colesterolul crescut;
- obezitatea;
- fumatul.
Infarctul la persoanele cu diabet poate avea simptome neobișnuite
Una dintre problemele importante este că afectarea inimii și a vaselor de sânge poate evolua treptat, fără simptome care să indice clar existența unei afecțiuni cardiovasculare. În plus, infarctul miocardic nu se manifestă întotdeauna prin durerea puternică în piept, considerată unul dintre cele mai cunoscute semne ale acestui eveniment.
La persoanele cu diabet pot apărea și manifestări precum:
- dificultăți de respirație;
- oboseală accentuată;
- transpirații reci;
- greață.
Aceste simptome pot fi trecute cu vederea sau pot fi atribuite altor probleme de sănătate. De aceea, recunoașterea lor este importantă, iar apariția unor manifestări care pot indica un infarct impune apelarea serviciului 112.
De ce nu este suficientă doar monitorizarea glicemiei
Reprezentanții Spitalului Clinic CF Timișoara subliniază că monitorizarea glicemiei trebuie să facă parte dintr-o evaluare mai amplă a stării de sănătate. Persoanele cu diabet au nevoie și de verificarea periodică a tensiunii arteriale, a funcției renale și a profilului lipidic, precum și de evaluarea riscului cardiovascular.
Depistarea la timp a factorilor de risc și monitorizarea regulată pot contribui la prevenirea unor complicații severe.