Schimbările din sistemul imunitar ar putea oferi indicii despre apariția bolii Crohn și a colitei ulcerative cu până la un deceniu înainte ca acestea să fie diagnosticate.
Semnele pot apărea cu până la 10 ani înainte de diagnostic: cercetătorii au identificat modificări ale anticorpilor cu mult înainte de apariția bolii diagnosticate.
Două afecțiuni au fost analizate: boala Crohn și colita ulcerativă, forme de boală inflamatorie intestinală care pot afecta sistemul digestiv.
Analizele au evidențiat diferențe importante: persoanele care au dezvoltat ulterior aceste boli aveau profiluri de anticorpi diferite de cele ale persoanelor sănătoase.
Un test de screening nu este încă disponibil pe baza acestor rezultate: sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma descoperirile și pentru a stabili dacă un astfel de test ar îmbunătăți îngrijirea pacienților.
Bolile inflamatorii intestinale pot evolua o perioadă îndelungată înainte de a fi diagnosticate. În acest interval, organismul ar putea oferi deja indicii despre ceea ce urmează să se întâmple, chiar dacă boala nu a fost încă identificată clinic.
Un studiu de amploare prezentat în cadrul UEG Week 2026 aduce noi informații despre această etapă mai puțin cunoscută. Cercetătorii au analizat mii de probe de sânge pentru a urmări modul în care se modifică anticorpii înainte de diagnosticarea bolii Crohn și a colitei ulcerative. Rezultatele sugerează că aceste schimbări ar putea ajuta nu doar la identificarea timpurie a riscului, ci și la recunoașterea persoanelor care ar putea dezvolta forme mai complicate ale bolii.
Bolile inflamatorii intestinale (IBD) reprezintă un grup de afecțiuni cronice în care răspunsurile anormale ale sistemului imunitar contribuie la inflamația persistentă și la deteriorarea sistemului digestiv. Printre acestea se numără boala Crohn și colita ulcerativă.
Deși se știe că aceste afecțiuni se pot dezvolta treptat, cu mult înainte de stabilirea diagnosticului, modificările imunitare care au loc în această perioadă nu sunt încă pe deplin înțelese, conform Medical Xpress.
Pentru a afla mai multe, cercetătorii au analizat 2.000 de probe de ser provenite de la 500 de persoane. Dintre acestea, 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, alte 200 au dezvoltat colită ulcerativă, iar 100 au făcut parte dintr-un grup de control sănătos, comparabil ca vârstă și sex.
Probele au fost recoltate în apropierea momentului diagnosticării și cu aproximativ doi, patru și zece ani înainte de acesta. Astfel, echipa a putut urmări cum arătau răspunsurile imunitare cu mult înainte ca boala să fie recunoscută clinic.
Analiza a vizat răspunsurile anticorpilor față de aproximativ 357.000 de antigene asociate cu microorganisme, virusuri, alimente și sistemul imunitar. Antigenele sunt structuri pe care sistemul imunitar le poate recunoaște și față de care poate declanșa un răspuns.
Din cele 2.000 de probe, cercetătorii au identificat 123.980 de anticorpi unici. Unul dintre rezultatele importante a fost că persoanele care au dezvoltat ulterior boala Crohn sau colită ulcerativă aveau o diversitate semnificativ mai redusă a anticorpilor decât persoanele sănătoase din grupul de control.
Mai mult, diferențele nu au apărut doar în apropierea diagnosticului. Tipare distincte erau deja vizibile cu până la zece ani înainte.
Cercetătorii au observat că modificările răspunsului imunitar nu erau identice în cele două afecțiuni. Acest lucru ar putea fi important pentru că sugerează că bolile inflamatorii intestinale au tipare imunitare proprii încă din etapele timpurii.
În cazul bolii Crohn, au fost identificate răspunsuri crescute ale anticorpilor împotriva herpesvirusurilor, precum și anticorpi îndreptați împotriva flagelinei, o componentă a flagelilor care permit anumitor bacterii să se deplaseze.
Aceste răspunsuri au fost deosebit de evidente la persoanele care au dezvoltat ulterior forme complicate ale bolii sau afectare la nivelul ileonului, o porțiune a intestinului subțire.
În același timp, răspunsurile anticorpilor împotriva bacteriilor încapsulate au scăzut progresiv pe măsură ce se apropia momentul diagnosticului.
În cazul colitei ulcerative, cercetătorii au identificat o creștere a răspunsurilor anticorpilor împotriva herpesvirusurilor și a autoantigenilor, adică a unor structuri proprii organismului pe care sistemul imunitar le poate recunoaște. În paralel, reactivitatea față de agenții patogeni încapsulați a fost redusă.
Aceste rezultate descriu asocieri între profilurile de anticorpi și apariția ulterioară a bolii. Ele nu demonstrează că virusurile sau celelalte structuri analizate provoacă direct boala Crohn ori colita ulcerativă.
Pentru a afla cât de bine pot fi folosite aceste modificări în identificarea riscului, cercetătorii au integrat semnăturile anticorpilor în modele de învățare automată.
Rezultatele au arătat că modelele puteau diferenția persoanele care urmau să dezvolte boala Crohn sau colită ulcerativă de persoanele sănătoase, cu până la zece ani înainte de diagnostic.
Performanța a fost evaluată printr-un indicator numit AUC, care măsoară capacitatea unui model de a distinge între două categorii. O valoare mai mare indică, în general, o capacitate mai bună de diferențiere.
Pentru boala Crohn, valoarea AUC a fost de 0,90, iar pentru colita ulcerativă, de 0,84. Aceste rezultate indică o capacitate promițătoare de diferențiere în cadrul analizei, dar nu înseamnă că un test ar putea prezice cu certitudine cine va dezvolta boala.
Un alt rezultat important a vizat formele complicate ale bolii Crohn. Profilurile de anticorpi au permis diferențierea persoanelor care au dezvoltat ulterior o formă complicată de cele care au avut o formă necomplicată, cu până la aproximativ zece ani înainte de diagnostic. În acest caz, valoarea AUC a fost de 0,85.
Descoperirea este relevantă deoarece sugerează că anumite caracteristici ale evoluției viitoare a bolii ar putea fi asociate cu modificări imunitare care apar înainte de manifestările clinice.
Dr. Arno Bourgonje, autorul principal al studiului, a subliniat că asocierea dintre formele complicate ale bolii Crohn și un profil distinct de anticorpi era deja vizibilă cu ani înainte de apariția primelor simptome clinice.
Acest lucru sugerează că profilul imunitar observat la diagnostic nu este neapărat doar rezultatul evoluției bolii după ce aceasta a devenit evidentă clinic.
În viitor, dacă rezultatele vor fi confirmate, analiza anticorpilor ar putea contribui la identificarea persoanelor cu risc, la diferențierea unor subtipuri ale bolii și la recunoașterea pacienților care ar putea avea nevoie de o abordare terapeutică mai intensivă.
Totuși, identificarea unui risc nu este același lucru cu diagnosticarea unei boli. Un profil de anticorpi asociat cu apariția ulterioară a bolii nu dovedește, de unul singur, că o persoană va dezvolta afecțiunea și nici nu stabilește momentul în care aceasta ar putea apărea.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii atrag atenția că descoperirile reprezintă o dovadă a principiului și că sunt necesare investigații suplimentare înainte ca metoda să poată fi utilizată în practica medicală.
Următorul pas este verificarea semnăturilor de anticorpi în grupuri independente, mai diverse, urmărite prospectiv. Cercetătorii vor trebui să stabilească și dacă aceste profiluri aduc informații suplimentare față de markerii genetici, caracteristicile clinice și alți indicatori obținuți prin analize de sânge.
De asemenea, rezultatele trebuie transformate într-un test țintit, reproductibil și accesibil. La fel de important va fi să se demonstreze că utilizarea lui îmbunătățește efectiv rezultatele pentru pacienți, nu doar că identifică diferențe biologice înainte de diagnostic.
Prin urmare, studiul nu înseamnă că boala Crohn și colita ulcerativă pot fi depistate deja printr-o analiză de rutină cu zece ani înainte de diagnostic. El arată însă că sistemul imunitar ar putea păstra indicii timpurii despre dezvoltarea acestor afecțiuni, indicii care ar putea deveni utile pentru medicina preventivă dacă vor fi confirmate prin cercetări viitoare.