Un studiu a relevat că aparatele auditive ar putea juca un rol crucial în întârzierea debutului bolii Parkinson. Cercetătorii au analizat datele a peste 3,5 milioane de veterani din SUA, descoperind că persoanele cu deficiențe auditive sunt mai predispuse să primească un diagnostic de Parkinson mai târziu în viață.
Interesant este că severitatea și durata pierderii auditive au fost direct corelate cu acest risc crescut. Totuși, utilizarea la timp a aparatelor auditive a redus semnificativ această probabilitate.
Această cercetare se adaugă la tot mai multe dovezi care sugerează o legătură între pierderea auzului și tulburările neurodegenerative. Aparatele auditive, fiind o intervenție cu costuri și riscuri reduse, pot ajuta la menținerea sănătății cognitive pe măsură ce indivizii îmbătrânesc.
O revizuire sistematică din 2022 a constatat că adulții cu deficiențe de auz care au utilizat aparate auditive erau cu 19% mai puțin predispuși să prezinte semne de declin cognitiv comparativ cu cei care nu le foloseau. În plus, un trial clinic important din 2023 a indicat că aparatele auditive ar putea încetini declinul cognitiv cu aproape 50% în rândul anumitor adulți în vârstă, potrivit Science Direct.
Similar cu demența, boala Parkinson este adesea asociată cu declinul cognitiv. Problemele de vedere și pierderea mirosului pot precede simptomele fizice—precum mișcarea lentă, rigiditatea și tremurul—care caracterizează afecțiunea. Acest studiu recent este cel mai cuprinzător de până acum care explorează relația dintre pierderea auzului și Parkinson.
Aparat auditiv - FOTO: Freepik@rawpixel.com
Coordonat de neurologul Lee Neilsen de la Universitatea de Științe ale Sănătății Oregon și Sistemul de Îngrijire a Sănătății pentru Veterani din Portland, studiul a evaluat veterani, majoritatea albi, bărbați de vârstă medie, pentru diverse grade de pierdere auditivă. Această cohortă a fost monitorizată timp de două decenii, oferind dovezi solide că utilizarea aparatelor auditive poate diminua riscul de dezvoltare a bolii Parkinson la nivel de populație.
Studiul a relevat că veteranii cu pierdere auditivă ușoară, de obicei cei aflați în anii 60, au avut o incidență cumulată mai mare a bolii Parkinson pe parcursul unei perioade de urmărire de 20 de ani comparativ cu colegii lor cu auz normal.
În mod specific, cercetătorii au observat 10 cazuri suplimentare de Parkinson la 10.000 de indivizi legate de pierderea auditivă ușoară. În mod notabil, cei care au primit aparate auditive devreme în studiu au prezentat o probabilitate mult mai mică de a dezvolta Parkinson comparativ cu cei care nu au făcut acest lucru.
Pentru a explora mai departe această asociere, sunt necesare studii clinice randomizate. Întrebări rămân cu privire la faptul dacă aparatele auditive restaurează conexiuni neuronale pierdute, similar cu modul în care exercițiile fizice pot întări mușchii, sau dacă ele reduc presiunea asupra resurselor energetice ale creierului, facilitând funcționarea mai ușoară. De asemenea, aparatele auditive pot îmbunătăți interacțiunile sociale sau pot reduce sentimentele de depresie și singurătate, ambele contribuind la declinul cognitiv.
Echipa de cercetare a subliniat importanța screening-ului auditiv de rutină în cadrul îngrijirii primare, chiar și în absența unor preocupări exprimate de pacienți privind auzul lor. Având în vedere corelația dintre pierderea auditivă ușoară și boala Parkinson, depistarea și intervenția timpurie ar putea dovedi a fi vitale.
Descoperirile studiului au fost publicate în JAMA Neurology, marcând un pas semnificativ în înțelegerea relației dintre sănătatea auditivă și tulburările neurologice.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.