Puștii care joacă în mod regulat jocuri video la vârsta de 11 ani ar fi mai puțin expuși riscului de a fi depresivi la maturitate, pretinde o cercetare britanică. Însă, fetele care petrec mai mult timp pe rețelele de socializare par să dezvolte simptome depresive.
”Deși nu putem confirma dacă jocurile video îmbunătățesc de fapt sănătatea mintală, nu a părut dăunător în studiul nostru și poate avea unele beneficii. În special în timpul pandemiei, jocurile video au fost o platformă socială importantă pentru tineri”, afirmă doctorandul Aaron Kandola de la University College London, membru al echipei de cercetare.
Cercetătorii au descoperit că băieții care au jucat jocuri video în majoritatea zilelor au avut cu 24% mai puține simptome depresive, trei ani mai târziu, decât băieții care au jucat jocuri video mai puțin de o dată pe lună. Oamenii de știință mai arată că există unele aspecte pozitive ale jocurilor video care ar putea sprijini sănătatea mintală, cum ar fi rezolvarea problemelor și elemente sociale, de cooperare și de angajare.
Pot exista, de asemenea, alte explicații pentru legătura dintre jocurile video și depresie, cum ar fi diferențele de contact social sau stilurile parentale, pentru care cercetătorii nu au avut date. De asemenea, aceștia nu dețin date despre orele de timp pe ecran pe zi, deci nu pot confirma dacă mai multe ore de timp pe ecran în fiecare zi ar putea afecta riscurile de depresie. Cercetătorii au descoperit că fetele (dar nu băieții) care au folosit rețelele sociale în majoritatea zilelor la vârsta de 11 ani, au prezentat cu 13% mai multe simptome depresive cu trei ani mai târziu decât cele care au folosit rețelele sociale mai puțin de o dată pe lună, deși nu au găsit o asociație pentru persoanele mai moderate utilizarea rețelelor sociale.
”Relația dintre timpul de ecranare și sănătatea mintală este complexă și avem încă nevoie de mai multe cercetări pentru a-l înțelege. Orice inițiativă de reducere a timpului de ecranare a tinerilor ar trebui să fie direcționată și nuanțată. Cercetările noastre indică posibilele beneficii ale timpului de ecranare; cu toate acestea, ar trebui să încurajăm în continuare tinerii să fie activi fizic și să rupă perioade lungi de ședere cu o activitate fizică ușoară”, consideră autorul principal, Mats Hallgren de la Institutul Karolinska, se arată într-un comunicat al universității citate.
Studiul, AICI.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.