Creierul nu se oprește niciodată, dar există momente în care gândurile par să dispară complet. Cercetările recente arată că aceste momente, numite mind blanking, nu reprezintă lipsă de activitate, ci o stare mentală normală și sănătoasă. Studiile combină date comportamentale, rapoarte subiective și măsurători EEG, pentru a arăta că absența gândurilor are semnături neuronale clare.
Studiul descrie fenomenul de "minte goală" sau mind blanking (stare mentală în care gândurile par absente). Cercetătorii pun în discuție ideea că a fi treaz nu echivalează întotdeauna cu a fi conștient de ceva anume, potrivit PubMed.
Metodologie experimentală
Experimentul implică 62 de participanți supuși unui test de atenție susținută. În timpul sarcinii, cercetătorii au combinat semnale comportamentale, rapoarte subiective și monitorizare EEG (electroencefalogramă) pentru a identifica stări mentale distincte.
Compararea stărilor mentale
Autorii diferențiază trei stări:
- Mind blanking - lipsă de conținut mental raportat de subiect
- Mind wandering - gânduri care deviază de la sarcina principală
- On-task - atenție focalizată pe sarcină
Prin această abordare, studiul reinterpretează modul în care creierul procesează conștiința în absența gândurilor active.
Semnături comportamentale și fiziologice
Analizele EEG și măsurătorile comportamentale arată pattern-uri neuronale distinctive asociate cu "mintea goală". Rezultatele sugerează că starea nu este doar o anomalia subiectivă, ci are și semnături fiziologice clare.
Implicații pentru ştiinţa conștiinței
Descoperirile deschid calea pentru noi paradigme în studierea conștiinței umane. Studiul aduce dovezi că absența gândurilor poate fi o stare mentală validă, nu doar un artefact al raportării subiective.
"Mind blanking" are amprente comportamentale și neurologice identificabile. Potrivit specialiștilor, starea nu se reduce la simpla lipsă de atenție. Creierul poate fi treaz și totuși să nu genereze conținut mental evident.