Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Expunerea la lumină artificială pe timpul nopții afectează mult mai mult decât somnul - poate slăbi apărarea imună, favoriza inflamația, modifica metabolismul și influența reglarea stării de spirit. Potrivit studiilor, lumina provenită de la dispozitive electronice, iluminatul stradal sau alte surse nocturne perturbă ritmurile naturale ale organismului, formate de-a lungul evoluției pentru a se sincroniza cu ciclul zi-noapte.
Un portret publicat de Genomic Press - Innovators & Ideas în revista Brain Medicine urmărește cariera impresionantă a neurocercetătorului dr. Randy J. Nelson, actual președinte al Departamentului de Neuroștiințe la Universitatea din Virginia de Vest.
Parcursul său a pornit din munca la ferme și în abatoare de curcani, a continuat cu activitatea ca asistent de autopsie în spitale din Cleveland și a trecut printr-o etapă definitorie la Grădina Zoologică din San Diego, care i-a deschis drumul spre cercetarea academică.
"Drumul meu spre mediul academic este tipic prin faptul că nu este "tipic"", spune dr. Nelson, primul american care a obținut simultan două doctorate distincte - în Psihologie și Endocrinologie, la Universitatea California, Berkeley.
De peste un deceniu, dr. Nelson investighează riscurile puțin cunoscute ale expunerii la lumină artificială nocturnă. Cercetările sale arată că efectele depășesc tulburările de somn și includ:
Întrebări-cheie rămân în atenția laboratorului său: Ce lungimi de undă ale luminii sunt cele mai perturbatoare? Cât de repede se poate recupera organismul după expunere cronică? Ce rol are momentul din zi ca variabilă biologică?
Dr. Nelson coordonează în prezent studii clinice pentru a vedea dacă blocarea efectelor negative ale luminii poate îmbunătăți recuperarea pacienților din secțiile ATI. Două cercetări majore vizează pacienți post-AVC și cei care trec prin operații cardiace - categorii sensibile la iluminatul intens specific spitalelor.
"Ritmurile circadiene sunt o parte fundamentală a biologiei, iar multe se cunosc din știința de bază. Totuși, prea puțin din această știință s-a tradus în medicină clinică", subliniază el.
Un alt studiu vizează asistentele de noapte, testând dacă vizerele cu lumină albastră puternică le pot ajuta să-și reseteze ritmul circadian, îmbunătățindu-le somnul, performanța cognitivă și starea de spirit.
Una dintre ideile provocatoare ale dr. Nelson este integrarea momentului din zi ca variabilă biologică în toate experimentele.
"Răspunsul la o întrebare experimentală poate depinde, parțial, de ora din zi în care este pusă întrebarea", explică el, atrăgând atenția că lipsa acestei informații poate explica de ce unele studii nu se reproduc.
De-a lungul carierei, la Johns Hopkins University, Ohio State University și acum la Universitatea din Virginia de Vest, dr. Nelson a coordonat 25 de teze de doctorat și 16 cercetători postdoctorali. Ca președinte al Association of Medical School Neuroscience Department Chairs, pledează pentru sprijinirea tinerilor cercetători prin alocări strategice de resurse și mentorat constant.
Munca sa are și aplicabilitate imediată pentru public: reducerea timpului petrecut în fața ecranelor seara, utilizarea luminii calde după apus și menținerea unui program de somn constant pot îmbunătăți semnificativ sănătatea.
"Respectarea moștenirii noastre evolutive, aliniind viața modernă mai aproape de ciclurile naturale de lumină, ar putea preveni numeroase boli cronice", susține dr. Nelson, autor al volumului Dark Matters, publicat de Oxford University Press.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Care este capacitatea de stocare a creierului. Te va uimi cantitatea de informații pe care o poți reține.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.