Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Vezi și: Orezul brun, riscuri ascunse. Conținut ridicat de arsenic
Un studiu al Universității Tufts arată că lipsa vitaminei K poate afecta memoria și inflama creierul. Un nou studiu realizat de cercetători de la Jean Mayer USDA Human Nutrition Research Center on Aging (HNRCA), parte a Universității Tufts, atrage atenția asupra unui aspect mai puțin cunoscut: rolul vitaminei K în menținerea sănătății creierului. Deși această vitamină este cunoscută în special pentru contribuția sa la coagularea sângelui, cercetarea sugerează că un aport insuficient poate afecta funcțiile cognitive pe măsură ce îmbătrânim.
"Vitamina K pare să aibă un efect protector. Cercetarea noastră încearcă să înțeleagă mecanismele din spatele acestui efect, pentru ca într-o zi să le putem ținti specific", a explicat Tong Zheng, autorul principal al studiului și cercetător la HNRCA, potrivit Science Direct.
Cercetătorii au efectuat un experiment de șase luni pe șoareci de vârstă mijlocie, comparând performanțele cognitive ale celor hrăniți cu o dietă săracă în vitamina K cu ale celor hrăniți normal.
Rezultatele au fost alarmante: șoarecii cu deficit de vitamina K au prezentat inflamații cerebrale, dificultăți de memorie și o scădere semnificativă a nașterii de celule noi în hipocamp — o regiune a creierului esențială pentru învățare.
În special, a fost urmărită forma de vitamina K numită menaquinonă-4, predominantă în țesutul cerebral. În cazul șoarecilor cu deficit, nivelul acesteia a fost mult mai mic, fiind asociat cu performanțe cognitive slabe.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice - FOTO: Freepik
În testul de recunoaștere a obiectelor, șoarecii cu dietă deficitară au avut dificultăți în a distinge între obiectele familiare și cele noi — un semn clar de memorie afectată. Într-un al doilea test, destinat învățării spațiale, animalele au fost puse să găsească o platformă ascunsă într-o piscină. Cei cu deficit de vitamina K au avut nevoie de mult mai mult timp pentru a învăța sarcina.
La analiza țesutului cerebral, cercetătorii au constatat o reducere a numărului de celule în diviziune în girusul dentat al hipocampului, ceea ce înseamnă o neurogeneză diminuată.
"Neurogeneza este considerată crucială pentru învățare și memorie, iar afectarea acesteia poate contribui direct la declinul cognitiv observat în studiu", a explicat Zheng.
Pe lângă impactul asupra memoriei, dieta săracă în vitamina K a dus și la creșterea inflamației la nivel cerebral. Cercetătorii au identificat un număr crescut de microglia activate — celulele imune ale creierului — ceea ce poate duce la inflamație cronică. Aceasta este din ce în ce mai recunoscută drept un factor major în bolile neurodegenerative.
"Am descoperit un număr mai mare de microglii activate, iar activarea excesivă a acestora poate avea efecte negative asupra sănătății creierului pe termen lung", a adăugat Zheng.
Vezi și: Aspirina în prevenția cardiovasculară. Studiul ASPREE, reevaluat
Deși rezultatele sunt convingătoare, cercetătorii avertizează că nu recomandă, cel puțin deocamdată, suplimentele cu vitamina K. Accentul rămâne pe dietă.
"Oamenii trebuie să mănânce sănătos. Trebuie să-și mănânce legumele", a subliniat Sarah Booth, directoarea HNRCA și profesoară la Friedman School of Nutrition Science and Policy din cadrul Universității Tufts.
Aceasta a menționat și colaborarea cu Rush University Medical Center din Chicago, unde se desfășoară studii observaționale pe oameni privind sănătatea creierului, în timp ce echipa Tufts explorează mecanismele biologice prin experimente pe modele animale.
"Știm că o dietă sănătoasă funcționează și că oamenii care nu mănâncă sănătos trăiesc mai puțin și au performanțe cognitive mai slabe. Coordonând studiile pe animale cu cele pe oameni, putem îmbunătăți pe termen lung sănătatea creierului, identificând și țintind mecanisme specifice", a concluzionat Booth.
Vitamina K este prezentă în legume cu frunze verzi precum spanacul, varza kale, mazărea verde, broccoli și varza de Bruxelles. Aportul adecvat al acestor alimente ar putea fi o strategie simplă, dar eficientă, pentru protejarea creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.