Ritmul vorbirii și micile ezitări din timpul conversațiilor uzuale nu sunt simple trăsături de stil. Conform unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Baycrest, Universitatea din Toronto și Universitatea York, aceste detalii oferă indicii prețioase despre sănătatea creierului.
Analiza tiparelor de vorbire naturală reprezintă o metodă practică și sensibilă pentru detectarea declinului cognitiv înainte ca simptomele grave să apară.
Conversația cotidiană este o fereastră către funcționarea proceselor noastre mentale. Studiul demonstrează că micile detalii de sincronizare, precum pauzele, utilizarea cuvintelor de umplutură (precum "ăăă" sau "îîî") și dificultatea de a găsi termeni specifici, sunt strâns legate de funcția executivă.
Această funcție cuprinde abilitățile mentale care ne ajută să planificăm, să memorăm informații, să rămânem organizați și să trecem rapid de la o sarcină la alta. Rezultatele cercetării arată clar: vorbirea fluidă indică o performanță cognitivă ridicată la adulții în vârstă, potrivit Journal of Speech, Language, and Hearing Research.
Pentru a obține aceste date, participanții au descris imagini complexe, în timp ce performanța lor a fost evaluată prin teste standard de funcție executivă. Cercetătorii au apelat la inteligența artificială pentru a analiza înregistrările audio.
Sistemele AI au identificat sute de markeri de fluență și sincronizare, inclusiv frecvența pauzelor și ezitările dinaintea cuvintelor. Aceste tipare au prezis cu acuratețe rezultatele testelor cognitive, independent de factori precum vârsta, sexul sau nivelul de educație al participanților.
Deși funcțiile executive scad odată cu vârsta și sunt primele afectate în caz de demență, monitorizarea lor prin teste tradiționale este dificilă. Testele clinice consumă timp și pot fi influențate de "efectul de practică" (pacientul învață testul prin repetare).
În schimb, vorbirea naturală prezintă avantaje majore:
Identificarea persoanelor care prezintă un declin cognitiv mai rapid decât cel normal este esențială. Deoarece demența implică o degenerare progresivă a creierului, orice intervenție sau tratament are șanse mai mari de succes dacă începe în fazele incipiente.
Dr. Jed Meltzer, autorul principal al studiului, subliniază că aceste rezultate deschid drumul către instrumente de monitorizare ce pot fi utilizate acasă sau în clinici. Următorul pas constă în studii pe termen lung, care să urmărească evoluția vorbirii pe parcursul mai multor ani, pentru a diferenția clar îmbătrânirea normală de semnele timpurii ale bolii.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.