Singurătatea este factorul care poate crește riscul de a dezvolta boala Parkinson în 15 ani, independent de starea de fumat, greutatea corporală sau afecțiunile de sănătate existente. Potrivit unei cercetări recente, singurătatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta această boală a creierului.
În cadrul studiului, echipa de cercetători a analizat profilurile de sănătate a 491.603 participanți într-o perioadă de 15 ani. Toți participanții, din UK Biobank, nu aveau la începutul studiului un diagnostic de Parkinson. Cu toate acestea, 2.822 dintre aceștia au primit un diagnostic de Parkinson în perioada de urmărire de 15 ani.
Indivizii care au raportat sentimente de singurătate au avut un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson; o asociere care a rămas valabilă chiar și după luarea în considerare a următoarelor factori:
Vezi și: Simptomul unui cancer mortal, confundat cu o răceală. Este adesea considerat invizibil
- Indicele de masă corporală
- Riscul genetic de Parkinson
- Fumat
- Activitatea fizică
- Diabet
- Hipertensiune
- Accident vascular cerebral
- Infarct miocardic
- Depresie
Cu toate acestea, singurătatea nu a reprezentat un factor de risc pentru boala Parkinson în primii cinci ani. Cercetarea sugerează că sentimentul de singurătate timp de mai mult de cinci ani crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.
”Aceste constatări adaugă la dovezi că singurătatea reprezintă un determinant psihosocial semnificativ al sănătății”, arată cercetătorii.
Factorii de risc pentru boala Parkinson includ o combinație de modificări genetice și factori de mediu. Organizația caritabilă Parkinson's UK a investit în proiecte inovatoare care ar putea ajuta la încetinirea, oprirea sau inversarea bolii Parkinson.
Din moment ce este cea mai rapidă afecțiune neurologică din lume, organizația caritabilă are misiunea de a oferi mai multe răspunsuri și tratamente pentru această boală devastatoare.
”În acest moment, noi tratamente sunt la îndemâna noastră”, notează Parkinson's UK.
Boala Parkinson sau paralizie agitată, este o tulburare neurodegenerativă cronică a sistemului nervos central care afectează mișcarea. Este una dintre cele mai comune boli neurologice și este caracterizată prin simptome precum tremurul, rigiditatea musculară, bradikinezia (mișcări lente), și instabilitate posturală. Aceste simptome sunt cauzate de pierderea treptată a neuronilor dopaminergici (neuroni care produc dopamină) din creier.
Boala Parkinson apare atunci când există o pierdere de celule nervoase într-o parte a creierului cunoscută sub numele de substantia nigra, după cum explică NHS. Aceasta duce la o scădere a unui produs chimic numit dopamine în creier.
Pe măsură ce nivelul de dopamine scade, simptomele bolii devin evidente, cum ar fi:
Tremur: Un tremor sau mișcări ritmice involuntare ale mâinilor, picioarelor sau capului sunt adesea observate în stadiile timpurii ale bolii Parkinson.
Rigiditate musculară: Musculatura devine rigidă, ceea ce poate face dificilă mișcarea și poate provoca dureri.
Bradikinezie: Mișcările devin lente și uneori dificile de inițiat. Pacienții pot avea dificultăți în efectuarea gesturilor fine, cum ar fi legatul șireturilor sau scrierea.
Instabilitate posturală: Pacienții cu Parkinson pot avea dificultăți în menținerea echilibrului și pot fi predispuși la căderi.
Tulburări cognitive și afective: Pe măsură ce boala progresează, unii pacienți pot dezvolta probleme cognitive, cum ar fi tulburări de memorie și dificultăți de concentrare. De asemenea, pot apărea simptome emoționale, precum depresia și anxietatea.
Alte simptome: Boala Parkinson poate avea și alte simptome, cum ar fi probleme cu vorbirea, scăderea mirosului, constipația, probleme de somn și disfuncții sexuale.
Cauza exactă a bolii Parkinson nu este cunoscută, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu pot juca un rol în dezvoltarea acestei boli. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și poate include medicamente care cresc nivelul de dopamină în creier, terapie fizică și ocupațională, precum și intervenții chirurgicale, cum ar fi stimularea cerebrală adâncă.
Este important ca pacienții cu Parkinson să fie îngrijiți de un medic specialist în neurologie pentru a gestiona eficient simptomele și a menține o calitate bună a vieții.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.