Ce se întâmplă în creier atunci când suferi de migrene. Care sunt diferențele cerebrale la persoanele care suferă de migrene.
Cercetările și studiile de imagistică au sugerat că anumite structuri și funcții ale pacienților cu creierul care suferă de migrene ar putea diferi ușor față de pacienții fătă migrene. Cercetările oferă o viziune mai clasă asupra naturii durerilor de cap migrenoase, precum și asupra altor simptome comune ale migrenei.
Vezi și: 10 alimente bune pentru inimă. Reduc inflamația și riscul bolilor de inimă
Chiar dacă este prea devreme pentru a trage concluzii din cercetările existente, este posibil ca migrena să fie asociată cu leziuni minore ale țesutului cerebral. Această posibilitate subliniază importanța dezvoltării unor noi opțiuni de tratament și prevenire a migrenei.
Studiile care utilizează tehnici avansate de imagistică cerebrală ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine modul în care se dezvoltă migrena și cum afecțiunea afectează structura și funcția creierului în timp.
Unele studii mici au remarcat diferențe variate în creierele persoanelor care suferă de migrene episodice și cronice.
Persoanele care suferă de migrene cronice au dureri de cap cel puțin 15 zile pe lună, în timp ce migrena episodică implică dureri de cap migrenoase 14 sau mai puține zile pe lună.
Dar cercetările sugerează că acest fapt nu abordează adecvat natura complexă a migrenei, care poate exista pe un spectru între momentele episodice și cele cronice.
Mai multe studii care au utilizat tehnici avansate de imagistică cerebrală au detectat diferențe între creierele persoanelor care suferă de migrene și ale persoanelor fără migrene. Cu toate acestea, studiile au fost foarte mici și rezultatele au variat.
Puntea lui Varolio (lat. pons) este parte a trunchiului cerebral, regiunea care leagă baza creierului de măduva spinării. Ponsul este responsabil pentru mai multe funcții cerebrale involuntare, inclusiv somnul și respirația.
Într-un studiu din 2019 care a implicat 64 de persoane, cercetătorii au descoperit că participanții cu migrenă aveau tendința de a avea o conectivitate funcțională mai slabă între ponsul posterior și lobul parietal superior stâng, girusul temporal stâng și girusul frontal mijlociu stâng. Motivul acestei diferențe nu era clar, dar cercetătorii au sugerat că un deficit în procesarea durerii ar putea juca un rol în migrenă.
Spațiile perivasculare sunt pasaje umplute cu lichid în creier, care joacă un rol în reglarea și drenarea lichidului. Există multe întrebări fără răspuns cu privire la relevanța acestor spații în condițiile neurologice, inflamatorii și vasculare. Dar cercetătorii cred că funcția normală a spațiilor perivasculare este importantă pentru sănătatea creierului.
Un studiu din 2022 despre migrene a remarcat câteva cazuri în care imagini prin rezonanță magnetică au relevat o ușoară mărire a spațiilor perivasculare într-o regiune a creierului numită ”centrum semiovale”. Multe alte condiții și factori, cum ar fi vârsta, joacă un rol în forma, dimensiunea și numărul spațiilor perivasculare, astfel încât nu există suficiente dovezi pentru a sugera o conexiune cu migrena. Totuși, conexiunile ar putea fi explorate în studii de amploare în viitor.
Hipotalamusul este o parte a creierului care gestionează hormonii și alte sisteme ale corpului, inclusiv somnul, foamea, dorința sexuală, tensiunea arterială și temperatura.
Un studiu din 2020 a sugerat că rețeaua hipotalamus-trunchi cerebral ar putea juca și un rol important în creierul migrenei. Studiul a descoperit o activare crescută a hipotalamusului în faza de durere a migrenei episodice, sugerând că durerile de cap migrenoase ar putea avea originea în hipotalamus, conform Healthline.
Alte părți ale hipotalamusului par să joace un rol în cronificarea migrenei, care reprezintă tranziția de la migrena episodică la migrena cronică.
Cercetări recente, inclusiv un studiu din 2021, publicat în Jurnalul American de Patologie, au sugerat că durerile de cap migrenoase sunt factori de risc semnificativi pentru leziunile cerebrale ale materiei albe. Materia albă se referă la vasta rețea de fibre nervoase, care conectează neuroni în diferite regiuni ale creierului. Aceste leziuni sau vătămări ale țesutului, ar putea duce potențial la probleme fizice sau cognitive.
Rețelele funcționale ale creierului - acele părți ale creierului care lucrează împreună în reglarea sau realizarea funcțiilor care variază de la procesarea senzorială la formarea memoriei - pot oferi indicii despre probabilitatea ca migrena episodică să evolueze în migrenă cronică sau invers.
Un studiu din 2020 a sugerat că utilizarea neuroimagisticii pentru a crea modele de conectivitate funcțională a întregului creier poate fi utilă în a prezice frecvența migrenelor.
O migrenă înseamnă că, în plus față de durerea severă, o persoană poate vedea fulgere de lumină, poate experimenta senzații de furnicături în membre sau alte simptome.
Nu se înțelege pe deplin cum, dar o teorie sugerează că disfuncția dintre neuroni în cortexul cerebral poate cauza o varietate de răspunsuri senzoriale anormale.
Deși aceste descoperiri sunt interesante, este important să menționăm că cercetările sunt încă în stadii incipiente și necesită investigații suplimentare și studii pe scară largă pentru a trage concluzii definitive.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
