Sindromul vertiginos - cauze, simptome, tratament. Care sunt primele semne ale vertijului și când să consulți medicul.
Sindromul vertiginos este o tulburare comună a sistemului vestibular, care controlează echilibrul și orientarea în spațiu. Persoanele care suferă de acest sindrom experimentează senzații anormale de mișcare, cum ar fi rotația sau balansarea, chiar și atunci când stau în repaus. Această afecțiune poate fi debilitantă și poate afecta calitatea vieții pacientului.
Vertijul este o afecțiune care provoacă senzația de amețeală și impresia că te rotești sau că mediul înconjurător se învârtește, chiar dacă nu este adevărat. Acesta este legat de problemele cu urechea internă. Cu toate acestea, vertijul poate apărea și în urma unor condiții care afectează creierul, cum ar fi o tumoră sau un accident vascular cerebral.
Cauzele vertijului pot varia de la infecții ale urechii interne, cum ar fi labirintita, până la tulburări ale sistemului vestibular, care reglează echilibrul. De asemenea, afectări ale creierului, cum ar fi tumori sau accidente vasculare cerebrale, pot perturba semnalele corespunzătoare către creier, determinând senzația de vertij, conform Cleveland Clinic.
Probleme vestibulare: Sindromul vertiginos poate fi cauzat de afecțiuni ale urechii interne sau ale nervilor vestibulari, care controlează semnalele de echilibru către creier.
Afecțiuni ale urechii interne: Labirintita (inflamația urechii interne), vertijul benign paroxistic pozițional (BPPV) și neurinomul acustic sunt afecțiuni ale urechii interne care pot provoca vertij.
Migrene: Unii oameni experimentează vertij ca parte a migrenelor lor, cunoscut sub numele de migrene vestibulare.
Probleme de circulație: Scăderea fluxului sanguin către creier poate provoca și ea senzații de vertij.
Anxietate și stres: Stresul cronic și anxietatea pot contribui la senzațiile de vertij.
Principalul simptom al vertijului este senzația de rotire sau mișcare în jurul tău, chiar dacă stai sau stai pe loc. Această senzație poate fi însoțită de greață, vărsături, pierderea echilibrului și dificultăți în vorbire. Episoadele de vertij pot varia în intensitate și durată.
Vertij: Senzația falsă de mișcare sau rotație, fie pentru pacient, fie pentru mediul înconjurător.
Greață și vărsături: Vertijul poate fi însoțit de stări de greață și vărsături.
Pierderea echilibrului: Dificultate în menținerea echilibrului, ceea ce poate duce la căderi frecvente.
Probleme cu văzul și auzul: Vederea și auzul pot fi afectate, iar uneori pacienții pot experimenta și pierderea auzului într-o ureche.
Tratamentul vertijului depinde de cauza subiacentă a afecțiunii. În cazul vertijului legat de problemele urechii interne, medicamentele pot fi prescrise pentru a controla simptomele și a reduce senzația de amețeală. Manevrele de repoziționare, care implică mișcări specifice ale capului pentru a restabili cristalele de calciu în urechea internă, pot fi, de asemenea, utile în anumite cazuri.
În cazul vertijului cauzat de tulburări ale creierului, cum ar fi tumorile sau accidentele vasculare cerebrale, tratamentul depinde de natura și gravitatea afecțiunii. Uneori, intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru a corecta problema subiacentă și a restabili funcția normală a creierului.
Dacă sindromul vertiginos este cauzat de o afecțiune specifică, cum ar fi labirintita sau migrena, tratamentul acelei afecțiuni subiacente poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
Sindromul vertiginos poate fi o experiență debilitantă, dar cu diagnosticul și tratamentul corespunzător, mulți pacienți pot gestiona această afecțiune și pot duce o viață normală. Este important ca oricine experimentează simptome de vertij să caute ajutor medical pentru a obține un diagnostic precis și pentru a începe un plan de tratament adecvat.
Vezi și: Tuberculoza: cauze, simptome, prevenție. Ce ar trebui să știe persoanele care călătoresc
Vertijul este o afecțiune complexă care poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Este esențial ca orice persoană care experimentează simptome de vertij să caute îngrijire medicală pentru a determina cauza și a începe un tratament adecvat. Cu diagnosticul și tratamentul corect, mulți oameni pot controla cu succes simptomele vertijului și pot duce o viață activă și sănătoasă.
Acest articol furnizează informații generale și nu trebuie considerat un substitut pentru sfatul medical profesionist. Pacienții ar trebui să consulte întotdeauna un medic pentru evaluarea și tratamentul adecvat.
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?
Acest semn banal poate fi un indicator al cancerului sau al hipertensiunii arteriale.
Implementarea unui registru național de audiometrie reprezintă o etapă crucială în monitorizarea eficientă a pacienților cu implant Cohlear.
Când se prescriu antibiotice și în cazul infecțiilor virale. Care sunt categoriile de pacienți cărora li se recomandă acest tratament.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Află mai multe despre cum să identifici corect o infecție a sinusurilor și ce metode de tratament există.
Această tulburare de somn extrem de frecventă poate provoca AVC. Are o legătură semnificativă asupra sistemului cardiovascular.
