Astmul este adesea perceput ca o afecțiune a copilăriei, dar realitatea este că poate apărea la orice vârstă, inclusiv după 40 de ani. De ce unii adulți dezvoltă simptome de astm, brusc, deși nu au avut...
Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii care provoacă inflamație și îngustarea acestora, ducând la simptome precum respirație șuierătoare, tuse și dificultăți de respirație.
Deși este frecvent diagnosticat în copilărie, astmul poate apărea și la vârste mai mari.
Astmul este o afecțiune complexă care apare dintr-o interacțiune între factori genetici și de mediu. Persoanele care au un istoric familial de astm sau de alte boli alergice, cum ar fi eczema, rinita alergică sau alergiile alimentare, prezintă un risc crescut de a dezvolta astm. Studiile arată că anumite gene pot face ca unele persoane să fie mai sensibile la factorii declanșatori de mediu.
Alergenii din mediu, cum ar fi polenul, acarienii din praf, părul de animale sau mucegaiurile, sunt factori declanșatori frecvenți ai crizelor de astm. Acești factori stimulează sistemul imunitar și provoacă inflamație în căile respiratorii.
Infecțiile virale și bacteriene, în special în copilărie, pot sensibiliza căile respiratorii și contribui la dezvoltarea astmului. Virusurile respiratorii precum rinovirusurile sunt adesea asociate cu declanșarea simptomelor de astm, mai ales la persoanele predispuse genetic.
Poluarea aerului este un alt factor de risc. Expunerea la poluare poate deteriora căile respiratorii și favoriza apariția astmului, mai ales în zonele urbane. Fumatul pasiv sau activ este un alt factor declanșator major al astmului.
Mai mult, persoanele care lucrează în medii unde sunt expuse la substanțe chimice, praf sau vapori toxici pot dezvolta o formă de astm denumită ”astm ocupațional”. Această formă este frecvent întâlnită la lucrătorii din industrie, agricultură și construcții.
Astmul poate apărea la orice vârstă, inclusiv la vârste mai înaintate, fenomen cunoscut sub numele de ”astm cu debut tardiv”. Deși este mai frecvent diagnosticat în copilărie, studiile sugerează că multe persoane dezvoltă simptome de astm pentru prima dată după vârsta de 40 sau chiar 50 de ani.
De ce? În primul rând din cauza modificărilor ale sistemului imunitar. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul imunitar devine mai vulnerabil la inflamații. Acest lucru poate duce la sensibilizarea căilor respiratorii și la declanșarea astmului.
- Expunerea prelungită la factori de risc
Persoanele care au fost expuse ani de zile la alergeni sau la poluare pot dezvolta astm mai târziu în viață. De exemplu, fumatul pe termen lung sau munca în medii poluate sunt factori majori.
- Comorbidități
La vârste mai înaintate, alte afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), refluxul gastroesofagian sau obezitate pot agrava simptomele respiratorii și pot contribui la debutul astmului.
- Schimbările hormonale
Femeile pot fi predispuse la astm în timpul menopauzei din cauza schimbărilor hormonale. De asemenea, unele cercetări arată că terapia de substituție hormonală poate crește riscul de astm.
Semnele și simptomele astmului includ:
- Dificultate de respirație.
- Durere sau apăsare în piept.
- Respirație șuierătoare la expirație, care este un semn comun al astmului la copii.
- Probleme de somn cauzate de dificultăți de respirație, tuse sau wheezing.
- Atacuri de tuse sau wheezing care sunt agravate de un virus respirator, cum ar fi o răceală sau gripă.
Studiile medicale subliniază că astmul este o boală heterogenă, cu multiple fenotipuri, ceea ce înseamnă că nu toate cazurile de astm sunt la fel. Unii pacienți dezvoltă forme non-alergice, mai ales la vârste înaintate.
Un studiu publicat în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine a arătat că 25% dintre adulții cu astm au debutat simptomele după vârsta de 40 de ani. Acest fenomen este frecvent asociat cu expunerea la poluanți sau cu infecțiile respiratorii repetate.
Astmul este o afecțiune multifactorială care poate apărea la orice vârstă, fiind influențat de factori genetici, de mediu și de stilul de viață. Medicina modernă a continuat să exploreze legăturile complexe dintre acești factori pentru a oferi tratamente personalizate și strategii eficiente de prevenire și gestionare. Astmul cu debut tardiv este o provocare medicală, dar, cu un diagnostic corect și un tratament adecvat, majoritatea pacienților pot avea o calitate a vieții bună.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Află de câte tipuri este această afecțiune, care sunt simptomele ei și când trebuie să consulți un medic.
Află mai multe despre cum să identifici corect o infecție a sinusurilor și ce metode de tratament există.
Ceara de ureche protejează urechea internă, dar acumularea excesivă poate cauza probleme și necesită o igienă adecvată.
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută au fost dezvăluite de un medic.
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Acest obicei banal afectează inima și poate provoca AVC. Poate duce la complicații grave sau chiar deces.
Tratamentul pentru durerile de gât ar trebui individualizat. O nouă orientare medicală propune o abordare mai precisă și mai personalizată.
Ceara din urechi poate indica faptul că suferi de anumite afecțiuni. Medicii avertizează că nu trebuie să ignorăm ceara din urechi.
Boala gravă pe care o indică sforăitul. "Probleme și se rezolvă uneori cu schimbatul patului sau cu schimbatul camerei".
Află mai multe despre metodele de tratament ale amigdalitei și când este cazul unei intervenții chirurgicale.
