Anual, cheagurile de sânge afectează milioane de oameni din întreaga lume, având consecințe devastatoare. Tromboembolismul venos (VTE), care se formează în venele adânci ale picioarelor, afectează până la 10 milioane de oameni anual și reprezintă principala cauză a deceselor prevenibile în spitale.
Tromboza arterială, o afecțiune asociată accidentelor vasculare cerebrale și atacurilor de cord, a înregistrat peste 12 milioane de cazuri doar în 2019. Deși anticoagulantele sunt eficiente, riscurile și limitările acestora i-au determinat pe cercetători să caute soluții alternative pentru prevenirea trombozei.
Oamenii de știință au înțeles de mult că expunerea la lumină influențează sănătatea, reglând de la metabolism până la fluxul sanguin. Dr. Elizabeth A. Andraska, de la Universitatea din Pittsburgh, împreună cu colegii săi, a dus această legătură mai departe, explorând dacă anumite lungimi de undă ale luminii pot influența formarea cheagurilor de sânge.
Cercetarea, publicată în Journal of Thrombosis and Haemostasis, a dezvăluit rezultate revoluționare. Expunerea la lumină roșie, în special, a redus dramatic formarea cheagurilor de sânge la șoarecii de laborator, comparativ cu lumina albă sau albastră standard.
Într-un studiu controlat, șoarecii au fost expuși la lumină albă ambientală, lumină albastră (442 nm) sau lumină roșie (617 nm) timp de 72 de ore. Rezultatele au fost remarcabile: șoarecii expuși la lumină roșie au dezvoltat cheaguri de sânge semnificativ mai mici. Cheagurile induse la șoarecii expuși la lumină roșie cântăreau 4,21 mg, comparativ cu 18,54 mg la cei sub lumină albă — o reducere de peste 75%.
Acest efect protector a fost asociat cu schimbări biologice, cum ar fi reducerea inflamației, mai puține capcane extracelulare ale neutrofilelor (NETs) și creșterea producției de acizi grași. Aceste schimbări au suprimat în mod natural activarea trombocitelor și formarea cheagurilor, fără a afecta nivelul de activitate, somnul sau temperatura corporală.
Vezi și: Scanarea non-invazivă a ochiului, test pentru pentru AVC. Cum funcționează amprenta vasculară
Interesant este că efectele protectoare ale luminii roșii au necesitat funcționarea normală a ochilor. La șoarecii orbi, expunerea la lumină roșie nu a avut niciun impact asupra dimensiunii cheagurilor, sugerând că beneficiile provin din modul în care sistemul vizual procesează lumina, mai degrabă decât din expunerea directă la piele sau vasele de sânge.
Tromboza venoasă - FOTO: Freepik
Pentru a explora dacă aceste descoperiri ar putea fi aplicabile oamenilor, echipa de cercetare a analizat datele a peste 10.000 de pacienți operați de cataractă.
Deși nu a existat o diferență generală în riscul de cheaguri de sânge între pacienții cu lentile standard și cei cu lentile care filtrează lumina albastră, s-a observat o reducere semnificativă a riscului la pacienții cu cancer care foloseau lentilele filtrante. Acest aspect este deosebit de important, având în vedere riscul crescut de tromboză la pacienții oncologici.
Vezi și: Temperaturile scăzute, factor de risc pentru AVC. Vasoconstricția afectează funcțiile inimii
Echipa de cercetare se pregătește acum pentru studii clinice care implică ochelari speciali cu lumină roșie. Aceste dispozitive vor permite expunerea controlată la lumină roșie, ajutând cercetătorii să determine care pacienți ar putea beneficia cel mai mult. De asemenea, echipa își propune să descopere mecanismele precise prin care lumina roșie reduce riscul de coagulare, deschizând calea pentru terapii sau medicamente inovatoare.
"Înțelegerea acestei descoperiri are potențialul de a reduce masiv numărul de decese și dizabilități cauzate de cheagurile de sânge la nivel mondial", spune Dr. Matthew Neal, autor principal al studiului, potrivit Study Finds.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste efecte la oameni, posibilitatea de a folosi ceva atât de simplu precum lumina roșie pentru a preveni tromboza ar putea revoluționa îngrijirea pacienților.
Această abordare inovatoare ar putea oferi spitalelor, pacienților cu risc crescut și chiar călătorilor frecvenți un instrument nou, neinvaziv, pentru protecția împotriva cheagurilor de sânge mortale.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.