Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă ai cărți în dormitor. Impactul asupra somnului
Un test de sânge inovator, care măsoară nivelurile de acetil-L-carnitină și carnitină liberă, ar putea oferi o metodă mai rapidă și mai puțin invazivă pentru diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer. Cercetătorii au descoperit o legătură între aceste molecule și progresia afecțiunii, oferind astfel speranțe pentru intervenții mai eficiente și personalizate, în special pentru femeile afectate disproporționat de această boală neurodegenerativă.
Când Dr. Alois Alzheimer a identificat pentru prima dată boala care îi va purta numele în 1906, diagnosticul se baza pe examinarea țesutului cerebral post-mortem. Peste un secol mai târziu, diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer rămâne o provocare.
Cu toate acestea, un nou studiu, publicat în revista Nature, oferă speranță pentru un test de sânge revoluționar, identificând două molecule care ar putea detecta afecțiunea încă din stadiile incipiente și ar putea explica impactul disproporționat asupra femeilor.
Cercetătorii de la NYU Grossman School of Medicine au descoperit că două molecule naturale, acetil-L-carnitina (LAC) și derivatul acesteia, carnitina liberă, sunt strâns legate de progresia Alzheimerului.
Potrivit Dr. Betty Bigio, cercetător principal al studiului, scăderea nivelurilor acestor molecule ar putea servi drept biomarkeri pentru depistarea timpurie. Descoperirile, publicate în Molecular Psychiatry, sugerează o posibilă revoluție în diagnosticarea și monitorizarea bolii Alzheimer.
LAC și carnitina liberă funcționează ca indicatoare ale rezervei celulare, menținând sănătatea mitocondriilor, centralele energetice ale neuronilor. Scăderea acestora semnalează probleme cerebrale potențiale, în special pentru femei.
"Aceste molecule nu sunt doar markeri; ele sunt esențiale pentru funcționarea creierului", a explicat Dr. Bigio, potrivit Study Finds.
Studiul, care a analizat 125 de participanți, a identificat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește nivelurile de carnitină. Femeile cu tulburări cognitive au prezentat niveluri mai scăzute de carnitină liberă comparativ cu femeile sănătoase, iar aceste niveluri au scăzut progresiv odată cu agravarea simptomelor.
Bărbații au arătat scăderi în nivelurile de LAC, dar nu și în cele de carnitină liberă. Această discrepanță ar putea explica de ce Alzheimerul afectează mai frecvent femeile.
Dr. Carla Nasca, cercetător senior al studiului, a subliniat că aceste descoperiri ar putea duce la noi ținte terapeutice.
"Înțelegerea căilor moleculare de producție a carnitinei ne poate ajuta să intervenim înainte ca daunele cerebrale permanente să apară", a spus dr. Carla Nasca.
Vezi și: Terapia cu lumină roșie, soluție pentru prevenirea cheagurilor de sânge mortale
În prezent, diagnosticul Alzheimerului se bazează adesea pe proceduri invazive, precum puncțiile lombare. Un test de sânge bazat pe nivelurile de LAC și carnitină liberă oferă o alternativă mai puțin dureroasă. Când acești markeri sunt combinați cu metodele tradiționale de analiză a lichidului cefalorahidian, acuratețea diagnosticului ajunge la 93%.
LAC acționează ca un transportator molecular, transferând compuși de la mitocondrii la nucleu pentru a activa gene esențiale. Aceste procese reglează neurotransmițători precum glutamatul, crucial pentru activitatea cerebrală și repararea celulelor nervoase.
Dincolo de Alzheimer, deficiențele de acetil-L-carnitină au fost legate de depresie și traume din copilărie. Echipa de cercetare plănuiește să investigheze modul în care prevenirea scăderii carnitinei ar putea opri progresia de la depresie la Alzheimer.
Descoperirile studiului deschid posibilități pentru intervenții timpurii și tratamente personalizate. Un test de sânge ar putea ajuta la prezicerea eficienței noilor medicamente destinate întârzierii debutului Alzheimerului și ar putea oferi o măsură obiectivă a severității bolii.
Alzheimer - FOTO: Frepik@loseyourself
Cercetătorii au analizat plasma sanguină de la 125 de participanți folosind cromatografia lichidă de ultra-performanță cu spectrometrie de masă. Testele cognitive au inclus instrumente precum MMSE și scala de evaluare clinică a demenței. Descoperirile au fost validate în două grupuri independente de studiu.
Dimensiunea redusă a eșantionului și designul transversal limitează validitatea și generalizarea concluziilor. În plus, faptul că toate participantele erau femei aflate în postmenopauză ridică întrebări cu privire la influența schimbărilor hormonale.
Cercetările viitoare se vor concentra pe modul în care terapiile legate de carnitină ar putea încetini sau preveni progresia Alzheimerului, în special la femei.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.