Bufeuri, transpirații nocturne, uscăciune vaginală, insomnii, iritabilitate, confuzie mentală, fluctuații emoționale și chiar o senzație de arsură pe limbă – dacă ai experimentat oricare dintre acestea, s-ar putea să crezi că sunt doar „simptome normale ale menopauzei”.
Însă o nouă cercetare ridică un semnal de alarmă: aceste manifestări ar putea indica mult mai mult decât o simplă tranziție hormonală.
Menopauza marchează sfârșitul ciclului menstrual, de obicei între 45 și 55 de ani. Dar schimbările încep mult mai devreme, în perimenopauză – o perioadă cu fluctuații hormonale accentuate, în special ale estrogenului. În această etapă pot apărea simptome fizice și psihice copleșitoare, care uneori persistă ani întregi, chiar și după instalarea menopauzei propriu-zise, potrivit Reuters.
Estrogenul, principalul hormon feminin, nu influențează doar fertilitatea, ci și sănătatea creierului. Ajută la formarea și menținerea conexiunilor neuronale, susține memoria, reglează starea de spirit și elimină proteine toxice asociate cu Alzheimer. Odată cu scăderea estrogenului, aceste mecanisme de protecție se slăbesc.
Noul studiu coordonat de dr. Zahinoor Ismail, publicat în cadrul proiectului CAN-PROTECT din Canada, a analizat 896 de femei aflate în postmenopauză și a descoperit o corelație clară: cu cât simptomele perimenopauzei sunt mai numeroase și intense, cu atât riscul de declin cognitiv și schimbări comportamentale crește.
Demența, în special boala Alzheimer, afectează de două ori mai multe femei decât bărbați. Până de curând, se credea că acest lucru se datorează speranței de viață mai mari. Însă acum se conturează un nou suspect: menopauza și felul în care fiecare femeie o experimentează.
Studiul a arătat că femeile care au avut mai multe simptome în perimenopauză au avut, ani mai târziu, scoruri mai slabe la testele cognitive și comportamentale. Mai mult, femeile care au urmat terapii hormonale cu estrogen în timpul perimenopauzei au arătat mai puține semne de declin.
Cercetarea nu dovedește o cauzalitate directă, dar atrage atenția asupra unei oportunități importante de prevenție. Dacă simptomele menopauzei pot prezice riscuri neurologice viitoare, ele ar putea deveni un instrument de diagnostic timpuriu pentru boli degenerative, precum Alzheimer.
Este timpul să privim menopauza nu doar ca o etapă firească, ci ca un barometru al sănătății viitoare a creierului. Monitorizarea atentă a simptomelor și dialogul deschis cu specialiștii ar putea ajuta milioane de femei să își protejeze sănătatea mintală pe termen lung.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?