Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume
Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume. Aproape 1,2 miliarde de oameni sunt afectați, iar tinerii și femeile plătesc cel mai mare preț.
Numărul persoanelor care trăiesc cu tulburări de sănătate mintală s-a apropiat de pragul de 1,2 miliarde la nivel mondial, aproape dublu față de 1990.
Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă medicală The Lancet arată că afecțiunile psihice au devenit principala cauză de dizabilitate la nivel global, cu o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate și depresie după pandemia de COVID-19.
O criză globală care continuă să se adâncească
Sănătatea mintală a devenit una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI. Potrivit unei analize ample realizate în 204 țări, aproape 1,2 miliarde de persoane sufereau de o tulburare mintală în anul 2023, ceea ce transformă aceste afecțiuni în principala cauză de dizabilitate la nivel mondial, conform Medical Xpress.
Datele arată o creștere dramatică față de anul 1990, când numărul persoanelor afectate era de aproape două ori mai mic. Specialiștii avertizează că fenomenul nu poate fi explicat doar prin îmbunătățirea diagnosticării, ci reflectă schimbări sociale și economice profunde care afectează bunăstarea psihică a populației.
Pandemia a lăsat urme adânci în sănătatea mintală
Cercetătorii au observat că cele mai importante creșteri au fost înregistrate după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
Ratele tulburării depresive majore au crescut cu aproximativ 24% comparativ cu anul 2019, iar tulburările de anxietate au înregistrat o explozie de peste 47%.
„Aceste tendințe ascendente pot reflecta atât efectele persistente ale stresului legat de pandemie, cât și factori structurali pe termen lung, precum sărăcia, nesiguranța, abuzul, violența și scăderea legăturilor sociale”, a explicat Damian Santomauro, profesor asociat la Centrul pentru Cercetare în Sănătate Mintală din Queensland, Australia, și autor principal al studiului.
Experții subliniază că izolarea socială, incertitudinea economică și schimbările majore produse în viața de zi cu zi în timpul pandemiei continuă să influențeze starea psihică a milioane de oameni.
Adolescenții, categoria cea mai vulnerabilă
Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale cercetării privește impactul asupra tinerilor.
Potrivit studiului, povara tulburărilor mintale atinge nivelul maxim în intervalul de vârstă 15-19 ani, o perioadă esențială pentru dezvoltarea emoțională, educațională și socială.
„Constatările noastre arată că povara tulburărilor mintale atinge un nivel maxim în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, o perioadă critică de dezvoltare care poate modela traiectoriile educaționale, profesionale și relaționale”, a declarat coautoarea studiului, Alize Ferrari.
Specialiștii avertizează că problemele de sănătate mintală apărute în adolescență pot avea efecte pe termen lung asupra performanței școlare, integrării profesionale și relațiilor personale.
De ce femeile sunt afectate mai frecvent
Analiza evidențiază și o diferență importantă între sexe. Femeile sunt afectate disproporționat de tulburările mintale comparativ cu bărbații.
Cercetătorii consideră că această vulnerabilitate este influențată de mai mulți factori, inclusiv responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor, inegalitățile de gen, presiunile sociale și expunerea mai mare la diferite forme de abuz și violență.
Aceste elemente se pot acumula în timp și pot contribui la apariția anxietății, depresiei sau a altor tulburări psihice.
Ce spun experții despre soluții
Autorii studiului atrag atenția că sistemele de sănătate din multe țări nu sunt pregătite să facă față unei astfel de creșteri a numărului de pacienți.
Pentru a limita impactul acestei crize globale, cercetătorii recomandă investiții mai mari în serviciile de sănătate mintală, extinderea accesului la tratamente și dezvoltarea unor programe dedicate grupurilor vulnerabile.
De asemenea, specialiștii susțin că prevenția trebuie să devină o prioritate, prin combaterea factorilor care favorizează apariția tulburărilor psihice, precum sărăcia, izolarea socială, violența și nesiguranța economică.
O problemă care nu mai poate fi ignorată
Rezultatele publicate în The Lancet confirmă ceea ce medicii și psihologii observă de ani de zile în practica de zi cu zi: sănătatea mintală nu mai este o problemă marginală, ci una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale lumii moderne.
Cu aproape 1,2 miliarde de persoane afectate, amploarea fenomenului arată că tulburările psihice nu reprezintă doar o problemă individuală, ci una cu implicații sociale, economice și medicale majore pentru întreaga societate.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
