De la medicină, în timpul pandemiei, la politică externă, strategii militare și, mai nou, la economie, nimic nu scapă analizei "specialiștilor" de pe rețelele sociale. Orice subiect complex este redus la o opinie fermă, exprimată cu siguranța celui care "știe mai bine", chiar și în lipsa studiilor sau a experienței reale.
Într-o societate dominată de social media, unde vizibilitatea contează mai mult decât competența, iluzia expertizei a devenit normă, iar granița dintre informație și părere personală este tot mai greu de distins.
România a intrat oficial în recesiune tehnică, iar acest termen, care ar trebui să stârnească analize riguroase și prudență financiară, a devenit peste noapte noul subiect de "specialitate" în social media. De la medicina din timpul pandemiei, la tactici militare și acum la macroeconomie, românii par să dețină secretul absolut al oricărui domeniu.
Dar de ce simte fiecare utilizator nevoia de a fi "expert" și care sunt riscurile acestui fenomen pentru societate?
Psihologii avertizează că asistăm la o mutație a comportamentului social. Granița dintre ecranul telefonului și viața de zi cu zi s-a șters, transformând cetățeanul obișnuit într-un personaj care vânează validare prin opinii zgomotoase, indiferent de competență.
"Avem de-a face cu o schimbare de comportament la nivel social, specifică celor care își doresc să fie vizibili, la fel ca în interiorul rețelelor sociale. Ei au senzația că spațiul virtual a fuzionat cu realitatea, cerând cam aceleași lucruri de la cei din jur și comportându-se exact ca pe o platformă de social media", explică psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical.
Când datele arată două trimestre consecutive de scădere economică, panica și soluțiile miraculoase inundă feed-urile. Deși economia este o știință complexă, pe grupurile de Facebook rețeta este simplă: toată lumea știe de ce am ajuns aici și, mai ales, ce trebuie făcut.
Această încredere oarbă în propriile opinii, nesusținută de studii, naște un mediu toxic în care adevărații specialiști sunt acoperiți de zgomotul de fond. Este o formă de "democrație a opiniei" care, în loc să informeze, dezinformează și polarizează.
Problema nu este doar dorința de a vorbi, ci lipsa de filtre și responsabilitate. Într-o lume în care algoritmul favorizează scandalul în detrimentul substanței, viitorul social arată sumbru dacă nu învățăm să ne recunoaștem limitele intelectuale.
"Ei chiar ies pe social media și discută despre orice. Atât timp cât social media va rămâne la fel de liberă ca până acum, în următorii ani va naște "monștri" care nu au nicio legătură cu evoluția socială. Din moment ce orice persoană, cu coeficienți de inteligență de la 80 până la cât o fi dat Dumnezeu, își poate exprima liber și total neîngrădit opiniile", a mai avertizat Radu Leca.
Recesiunea tehnică nu este doar o cifră în bilanțul statului, ci un semnal de alarmă pentru buzunarul fiecărui român. Într-o perioadă de incertitudine, nevoia de a "părea deștept" pe internet poate duce la decizii financiare greșite, bazate pe sfaturile unor nespecialiști.
Educația financiară și igiena digitală devin, astfel, singurele instrumente de supraviețuire în fața unui val de opinii care, deși libere, sunt total rupte de realitatea economică.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.