Studiul longitudinal, publicat pe 2 august 2019 în jurnalul PLOS Medicine, aduce cele mai puternice dovezi de până în prezent că păstrarea contactelor sociale la vârsta la care te apropii de pensionare ar putea juca un rol important în combaterea demenței.
Astfel, o persoană de 60 de ani care se întâlnește aproape zilnic cu prietenii are un factor de risc de a face demență cu 12% mai mic decât o persoană care se vede cu prietenii doar o dată la două luni. Viața socială activă, indiferent de vârstă, „ar putea avea un impact similar asupra reducerii riscului de demență", afirmă cercetătorilor.
Efecte similare au fost rearcate și la persoanele de 50 și de 70 de ani, au arătat cercetătorii. Motivul ar fi acela că în cadrul socializării sunt folosite intens memoria și limbajul, fapt ce duce la minimizarea efectelor demenței, conform profesorului Gill Livingston, coordonatoarea acestui studiu.
„Oamenii care sunt activi din punct de vedere social își exersează abilitățile cognitive, așa cum sunt memoria și limbajul, ceea ce-i poate ajuta să-și dezvolte o rezervă cognitivă care, chiar dacă nu oprește modificările cerebrale (asociate înaintării în vârstă) îi ajută pe oameni să accepte mai ușor efectele îmbătrânirii și încetinește evoluția eventualelor simptome premergătoare demenței", a explicat ea.
„Petrecerea a mai mult timp cu prietenii ar putea fi de asemenea bună pentru bunăstarea mentală și poate fi corelată cu a fi activ fizic, ambele putând reduce riscul de a dezvolta demență", a adăugat profesorul Livingston, care a condus anterior un studiu internațional major care evidențiază factorii de stil de viață care afectează riscul de demență.
Deși există mai multe studii care au identificat legături între nivelul de socializare și riscul de demență, noua lucrare oferă cele mai puternice argumente în sprijinul acestei teorii, conform autorilor care au folosit datele unui studiu care a urmărit peste 10.000 de persoane, care au fost chestionate de 6 ori între anill 1985 și 2013 în legătură cu stilul de viață, mai ales legat de întâlnirile cu prietenii.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.