Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Persoanele care suferă de amețeli frecvente atunci când se ridică ar putea avea, de fapt, un sindrom adesea asociat cu long-COVID. Sindromul tahicardiei ortostatice posturale (PoTS) este o afecțiune care determină o creștere rapidă a ritmului cardiac, de obicei la trecerea din poziția așezată sau culcată în poziție verticală, provocând senzații de amețeală sau slăbiciune.
Cine este predispus la PoTS
Potrivit NHS, anumite persoane sunt mai predispuse la a dezvolta PoTS, mai ales dacă suferă deja de afecțiuni precum long-COVID, sindromul oboselii cronice (CFS), encefalomielita mialgică (ME) sau sindromul hipermobilității articulare. Deși nu există un tratament curativ, pacienții pot gestiona simptomele prin schimbări ale stilului de viață și anumite medicamente.
Simptomele sindromului PoTS
Manifestările PoTS variază de la o persoană la alta, unele având simptome ușoare, în timp ce altele se confruntă cu manifestări severe care le afectează viața de zi cu zi. Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- amețeli și palpitații la ridicare
- transpirații și tremurături
- dureri în piept
- dificultăți de respirație
- leșin sau senzația de leșin, notează Surrey Live.
În plus, sindromul PoTS poate determina și alte probleme de sănătate:
- tulburări de vedere (vedere încețoșată, tunelară)
- oboseală extremă
- colorarea mâinilor și picioarelor în violet
- dificultăți de concentrare și probleme de memorie ("ceață mentală")
- probleme digestive (greață, constipație, balonare, diaree)

Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID - FOTO: Freepik@vwalakte
Cum se diagnostichează PoTS
Dacă suspectați că suferiți de PoTS, este recomandat să consultați medicul de familie. Diagnosticul se pune prin măsurarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac în diferite poziții. Deoarece simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale tensiunii arteriale scăzute, este importantă o evaluare medicală corectă.
Medicul poate solicita analize de sânge și un electrocardiogramă (ECG), iar în unele cazuri, pacienții sunt trimiși la un specialist pentru teste suplimentare.
Tratamentul sindromului PoTS
Deoarece nu există un tratament care să vindece PoTS, abordarea terapeutică se concentrează pe ameliorarea simptomelor. Printre recomandările specialiștilor se numără:
- consum crescut de lichide
- purtarea hainelor compresive
- evitarea statului prelungit în picioare
- limitarea consumului de alcool și cofeină
- ridicarea lentă din poziția culcat sau așezat
În unele cazuri, medicii pot prescrie medicamente pentru controlul ritmului cardiac sau steroizi pentru a îmbunătăți circulația sângelui. Sindromul PoTS rămâne o afecțiune complexă, dar printr-o gestionare corectă, pacienții își pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
