Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un simptom aparent banal, precum mersul repetitiv, poate fi un semnal de alarmă timpuriu pentru demență, avertizează experții. Potrivit specialiștilor, persoanele care dezvoltă această afecțiune cognitivă ar putea manifesta obiceiuri neobișnuite legate de mers, inclusiv tendința de a pleca de acasă, uneori chiar și pe timpul nopții.
Demența este un sindrom care implică un declin progresiv al funcțiilor cerebrale, afectând în special memoria, comportamentul și mobilitatea. Deși nu există încă un tratament curativ, diagnosticul precoce și sprijinul adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții celor afectați.
Alzheimer’s Society atrage atenția asupra faptului că mersul repetitiv poate fi un prim indiciu al bolii:
"O persoană cu demență ar putea dori să petreacă timp mergând. Acest lucru nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare, dar uneori poate deveni o problemă. Există modalități de a ajuta persoana să meargă în siguranță și de a gestiona riscurile", notează Alzheimer Society.
Chiar dacă termenul "dementia wandering" este folosit frecvent, organizația subliniază că este un termen "neajutorător", deoarece "sugerează că persoana merge fără scop. În realitate, adesea există un motiv sau o credință în spatele acestui comportament", potrivit organizației.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei - FOTO: Freepik
Alzheimer’s Society explică faptul că modificările în obiceiurile de mers pot indica nevoi neîmplinite ale persoanei respective.
"O schimbare în obiceiurile de mers poate semnala că persoana are o nevoie care nu este satisfăcută. Poate fi dificil de înțeles de ce persoana pe care o îngrijiți merge prin casă sau pleacă. Explorând motivele, o puteți sprijini să rămână independentă și în siguranță", mai notează Alzheimer Society.
Printre posibilele cauze ale mersului repetitiv se numără:
- Pierderi de memorie
- Confuzie legată de timp
- Dorința de a ameliora durerea sau disconfortul
- Neliniște, agitație și anxietate
- Plictiseală
- Lipsa activității fizice
- Continuarea unui obicei sau interes anterior
- Căutarea unei persoane sau a unui obiect din trecut
- Sentimentul de rătăcire sau dezorientare
Pe lângă mersul repetitiv, NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie) recomandă atenție la alte simptome ale demenței, inclusiv:
- Pierderi de memorie
- Dificultăți de concentrare
- Probleme în realizarea sarcinilor zilnice familiare (de exemplu, confuzie la plata corectă a cumpărăturilor)
- Dificultăți în urmărirea unei conversații sau în găsirea cuvintelor potrivite
- Confuzie legată de timp și loc
- Schimbări de dispoziție
NHS subliniază că "aceste simptome sunt adesea ușoare și se pot agrava treptat".
Dacă observați la dumneavoastră sau la o persoană apropiată simptomele menționate, este recomandat să consultați un medic de familie (GP) pentru o evaluare suplimentară.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.