Vezi și: Trucul care îți menține casa sănătoasă iarna. Cum să aerisești fără să pierzi căldura
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea California, San Francisco (UCSF), sugerează că un tratament prelungit cu Paxlovid, combinația antivirală de nirmatrelvir/ritonavir, ar putea oferi alinare anumitor pacienți cu long COVID.
Rezultatele, publicate pe 6 ianuarie în revista Communications Medicine, aduc o rază de speranță milioanelor de persoane care suferă de simptome persistente, luni sau chiar ani după infecția inițială cu COVID-19. Cu toate acestea, rezultatele ridică și întrebări despre motivele pentru care medicamentul pare să ajute doar anumiți pacienți.
Acest studiu contrazice cercetările anterioare, inclusiv un studiu clinic din luna iunie, care a concluzionat că un tratament standard de 15 zile cu Paxlovid nu a redus semnificativ simptomele long COVID.
Cercetătorii de la UCSF susțin că tratamente mai lungi sau personalizate ar putea fi utile pentru anumite persoane. Ei subliniază necesitatea de a continua cercetările pentru a identifica pacienții care ar putea răspunde pozitiv la tratament și pentru a determina durata optimă a acestuia.
Dr. Alison Cohen, autoarea principală a studiului, a recunoscut dificultățile în abordarea long COVID.
"Suntem la aproximativ cinci ani de la începutul pandemiei și, totuși, nu există încă tratamente aprobate oficial pentru long COVID. Acesta nu este un remediu miraculos, dar ar putea ajuta multe persoane într-un mod semnificativ", a spus dr. Alison Cohen, autorul studiului, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Fructele care îngrașă cel mai mult. Dr. Mihaela Bilic: Afectează silueta
Long COVID - FOTO: Freepik
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 17,6 milioane de americani – adică 1 din 13 adulți – suferă de long COVID. Aceștia se confruntă cu simptome precum ceață mentală, oboseală, probleme respiratorii și cardiovasculare. Cu peste 200 de simptome raportate, long COVID rămâne dificil de definit, diagnosticat sau tratat.
Dr. Michael Peluso, coautor și investigator principal al programului de cercetare long COVID de la UCSF, a subliniat complexitatea afecțiunii.
"Dacă am învățat ceva în ultimii patru ani, este că long COVID este o afecțiune complexă. Să înțelegem de ce unii oameni beneficiază atât de remarcabil de tratamente antivirale, în timp ce alții nu, este una dintre cele mai importante întrebări ale acestui domeniu", a subliniat dr. Michael Peluso.
Vezi și: Ce pățești dacă mânânci pâine mai veche de două zile. Detaliul care te poate îmbolnăvi
Studiul realizat de UCSF a monitorizat 13 pacienți cu long COVID, încercând să afle dacă tratamentul prelungit cu Paxlovid a ajutat la ameliorarea simptomelor acestora. Cinci pacienți au raportat îmbunătățiri susținute, în timp ce alții au experimentat doar o ameliorare temporară – sau deloc.
Un caz notabil este cel al unui bărbat de 56 de ani, care a suferit de long COVID încă de la începutul pandemiei. Un tratament de cinci zile cu Paxlovid, în 2022, nu a avut niciun efect. Cu toate acestea, un tratament de 15 zile, administrat trei luni mai târziu, i-a îmbunătățit semnificativ simptomele fizice și cognitive, cum ar fi ceața mentală și oboseala.
Pe de altă parte, o femeie de 45 de ani, care a avut long COVID din ianuarie 2022, a raportat rezultate mixte. Deși un tratament de cinci zile i-a oferit o ameliorare temporară a simptomelor, un al doilea tratament de 15 zile nu a avut niciun efect.
Cercetătorii cred că răspunsurile individuale la Paxlovid ar putea fi influențate de o varietate de factori, precum simptomele specifice ale fiecărui pacient, tulpina SARS-CoV-2 contractată sau momentul administrării tratamentului. Echipa de la UCSF a colaborat cu membri ai Patient-Led Research Collaborative pentru a înțelege mai bine aceste variabile.
Studiul subliniază importanța de a accepta complexitatea long COVID pentru a dezvolta tratamente eficiente. De asemenea, UCSF a lansat prima bancă de țesuturi din lume dedicată cercetării long COVID, pentru a explora mecanismele biologice ale acestei afecțiuni.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.