Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Vezi și: Simptomele banale care pot indica prezența cancerului. Apar la persoanele de peste 50 de ani
O epidemie fungică mortală din Brazilia evoluează rapid, iar poluarea urbană, pisicile și factorii genetici par să alimenteze răspândirea sa necontrolată. Un nou studiu relevă o diversitate genetică alarmantă a fungului Sporothrix brasiliensis, sugerând că poluanții urbani accelerează evoluția acestuia.
Cercetătorii au identificat markeri moleculari care pot îmbunătăți diagnosticarea și tratamentele, subliniind în același timp adaptarea rapidă și virulența crescândă a acestui agent patogen.
Un studiu condus de Dr. Anderson Messias Rodrigues, de la Universitatea Federală din São Paulo, și finanțat de Fundația de Cercetare din São Paulo (FAPESP), a adus noi perspective asupra epidemiei de sporotricoză din Brazilia – cea mai mare și mai persistentă astfel de epidemie din lume.
Sporotricoza este o boală cronică ce afectează în principal pielea și sistemul limfatic, iar în cazuri severe, poate atinge organele interne. Aceasta este cauzată de fungi din genul Sporothrix și, spre deosebire de majoritatea infecțiilor fungice, se poate transmite de la animale la oameni.
Pisicile infectate reprezintă principalul vector de răspândire, infecția fiind transmisă prin zgârieturi, mușcături sau contact cu fluidele corporale ale acestora.
Sporothrix brasiliensis, virusul care se răspândește prin pisici. Poate provoca cazuri severe - FOTO: Freepik
Echipa de cercetători a analizat 104 izolate de fungi Sporothrix, concentrându-se pe gena 3-carboxymuconate cyclase (CMC), responsabilă de producerea unui antigen important, Gp60-70. Rezultatele au identificat 79 de variante genetice distincte, indicând o diversitate genetică mult mai mare decât se credea anterior.
Analiza moleculară a relevat un nivel ridicat de polimorfism în Sporothrix brasiliensis și Sporothrix schenckii, ceea ce sugerează fie o creștere recentă a populației fungice, fie un proces de evoluție adaptativă.
Cercetătorii propun că expunerea la poluanți urbani obișnuiți, precum benzenul, toluenul și hidrocarburile aromatice policiclice, ar putea fi un factor declanșator al acestei evoluții.
Acești compuși ar putea acționa ca factori de stres de mediu, favorizând tulpini fungice cu o activitate CMC crescută, ceea ce le conferă un avantaj de supraviețuire în medii poluate.
Studiul a prezis, de asemenea, epitope-cheie ale celulelor B și locuri de glicozilare conservate – posibile ținte pentru diagnostic, vaccinuri și terapii antifungice. Prezența unor alele derivate cu frecvență ridicată în S. brasiliensis sugerează o adaptare rapidă, care ar putea duce la o virulență crescută.
Mai mult, gena CMC s-a dovedit a fi un marker molecular mai eficient decât markerii tradiționali, oferind o rezoluție mai bună în diferențierea tulpinilor și îmbunătățind supravegherea epidemiologică.
Sporothrix brasiliensis, cea mai virulentă specie din genul Sporothrix, este principalul factor al epidemiei din Brazilia. Comparativ cu alte specii, aceasta prezintă o patogenitate mai mare, o eficiență ridicată de transmitere și o rezistență crescută la tratamente antifungice.
Epidemia, care a început în Rio de Janeiro la sfârșitul anilor 1990, s-a răspândit la nivel național și în țările vecine, fiind alimentată de populațiile mari de pisici, provocările socio-economice și deficiențele în supravegherea bolii.
Transmiterea de la pisică la pisică și de la pisică la om reprezintă factori esențiali în răspândirea rapidă a S. brasiliensis.
"Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă moleculară asupra evoluției și virulenței Sporothrix. Înțelegerea acestor adaptări fungice este esențială pentru dezvoltarea unor instrumente mai bune de diagnosticare, monitorizare și control al sporotricozei la oameni și pisici", afirmă Dr. Rodrigues.
Acest studiu subliniază necesitatea urgentă a unei supravegheri sporite a fungilor, în special în regiunile afectate de sporotricoza transmisă de pisici. Identificarea markerilor genetici asociați cu virulența ar putea contribui la elaborarea unor noi strategii de control, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară, ajutând la combaterea acestei crize emergente de sănătate publică.
COVID poate avea un impact ciudat asupra corpului. Semnele se văd pe piele.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
