Oboseala persistentă și senzația de epuizare care nu trece după odihnă pot avea multiple cauze. În general, ele se împart în patru mari categorii: factori legați de stilul de viață, afecțiuni medicale, tulburări de somn și probleme de sănătate mintală. De multe ori, aceste cauze se suprapun și se influențează reciproc, făcând mai dificilă identificarea unei singure explicații.
Stilul de viață are un impact major asupra stării tale generale de energie și a nivelului de alertă din timpul zilei.
Alimentația joacă un rol esențial. Corpul își ia energia din alimente, iar o dietă dezechilibrată sau săritul peste mese poate duce rapid la oboseală. Deficiențele de zinc, vitamina B12 sau vitamina D, fluctuațiile glicemiei, consumul excesiv de alcool și prea multă cofeină sunt factori care influențează direct nivelul de energie.
Deshidratarea apare atunci când pierzi mai multe lichide decât consumi. Apa reprezintă aproximativ 50-60% din greutatea corpului, iar transpirația, urinarea, căldura sau boala pot scădea rapid nivelul de hidratare. Deși regula celor opt pahare de apă pe zi este cunoscută, un indiciu mai clar al hidratării corecte este urina de culoare foarte deschisă sau aproape transparentă.
Somnul de proastă calitate este o cauză frecventă a oboselii diurne. Un mediu gălăgios sau inconfortabil, lipsa unei rutine de somn, exercițiile făcute prea aproape de ora de culcare sau somnul din timpul după-amiezii târzii pot afecta odihna. De asemenea, dacă nu atingi necesarul de somn adecvat vârstei – în jur de 8-9 ore pentru adulții între 18 și 60 de ani – este foarte probabil să te simți epuizat(ă) a doua zi.
Lipsa de mișcare contribuie, paradoxal, la oboseală. Sedentarismul poate duce la un somn agitat și neodihnitor. Activitatea fizică regulată îmbunătățește atât calitatea somnului, cât și sănătatea mintală. Persoanele care fac mișcare în jur de 150 de minute pe săptămână raportează mai puține simptome de insomnie, depresie și anxietate.
Suprasolicitarea este o altă cauză importantă. Atunci când îți forțezi prea mult corpul prin exerciții intense sau activități constante, acesta nu mai reușește să se recupereze. Apar oboseala cronică, lipsa motivației, somnul de slabă calitate, dureri musculare, schimbări de dispoziție și chiar scăderea performanțelor la muncă sau acasă.
Stresul afectează direct odihna. Un procent semnificativ de adulți își pierd somnul din cauza stresului, iar lipsa somnului agravează, la rândul său, stresul și oboseala. Somnul de calitate ajută la reglarea emoțiilor și la menținerea unei stări de bine chiar și în perioade tensionate.
Oboseala, slăbiciunea generalizată și somnolența sunt simptome comune în numeroase boli.
Anemia apare atunci când există prea puține globule roșii sau acestea nu funcționează corect. Astfel, oxigenul nu mai ajunge eficient la organe. Simptomele includ oboseală intensă, dureri de cap, dificultăți de concentrare, iritabilitate și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor. Cea mai frecventă formă este anemia feriprivă, dar ea poate avea și alte cauze, inclusiv boli cronice sau sarcina.
Bolile autoimune apar când sistemul imunitar atacă propriile țesuturi. Afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă sau bolile inflamatorii intestinale pot produce inflamație cronică, afectând metabolismul, sistemul nervos și somnul. De asemenea, dezechilibrele unor proteine implicate în inflamație pot influența starea de oboseală, dispoziția și ritmul somn-veghe.
Cancerul este asociat cu oboseală la peste 80% dintre pacienți. Această oboseală nu se ameliorează neapărat prin odihnă și poate fi uneori un simptom timpuriu. Ea poate fi provocată de valori scăzute ale celulelor sanguine, dezechilibre de electroliți, modificări hormonale sau tratamente precum chimioterapia, imunoterapia sau radioterapia.
Sindromul oboselii cronice determină o oboseală extremă care se agravează la efort minim, nu dispare prin odihnă și este adesea însoțită de simptome asemănătoare gripei și de tulburări cognitive, cum ar fi "ceața mentală". Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută și poate fi legată de infecții, stres cronic sau răspunsuri autoimune.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) provoacă respirație dificilă, tuse și producție excesivă de mucus. Oboseala este un simptom frecvent, chiar dacă nu este întotdeauna corelată direct cu dificultățile respiratorii.
Depresia se manifestă prin tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activități și simptome fizice, printre care oboseala. Insomnia și alte tulburări de somn asociate depresiei contribuie și ele la senzația de epuizare.
Diabetul poate fi însoțit de un sindrom al oboselii persistente. Fluctuațiile glicemiei, dezechilibrele hormonale, efectele tratamentului și factori legați de alimentație și stil de viață pot contribui la această stare.
Fibromialgia este o afecțiune caracterizată prin durere cronică și sensibilitate crescută la stimuli. Oboseala este un simptom cardinal, cauzat de modificări biochimice, inflamație și tulburări severe de somn.
Bolile de inimă pot provoca oboseală persistentă, care uneori este unul dintre primele semnale ale insuficienței cardiace sau ale bolii coronariene. Reducerea cantității de sânge oxigenat care ajunge la mușchi și creier determină scăderea nivelului de energie.
Infecțiile precum COVID-19, gripa, mononucleoza sau boala Lyme sunt frecvent însoțite de oboseală intensă. La unele persoane, aceasta persistă mult timp după vindecarea infecției, fenomen cunoscut sub numele de oboseală post-virală sau long COVID.
Alergiile și intoleranțele alimentare pot declanșa reacții imune și probleme digestive care epuizează organismul. Reacțiile la lactate, gluten sau nuci pot provoca inflamație, absorbție deficitară a nutrienților și tulburări de somn.
Bolile renale duc la acumularea toxinelor în sânge, ceea ce provoacă oboseală. De asemenea, producția redusă de eritropoietină duce la anemie, contribuind și mai mult la lipsa de energie.
Menopauza și perioada de perimenopauză vin adesea cu oboseală, bufeuri, transpirații nocturne și schimbări de dispoziție. Dezechilibrele hormonale și somnul întrerupt sunt printre principalele cauze.
Sarcina solicită intens corpul, mai ales în primul și al treilea trimestru. Modificările hormonale, scăderea tensiunii arteriale, glicemia scăzută și somnul fragmentat contribuie la starea de epuizare.
Tulburările tiroidiene afectează direct metabolismul. Hipertiroidismul poate provoca agitație și insomnie, urmate de epuizare, în timp ce hipotiroidismul încetinește procesele corpului și duce la oboseală, creștere în greutate și probleme de memorie.