O echipă internațională coordonată de cercetători de la University College London și susținută de UCLH a identificat o semnătură proteică din sânge asociată cu dezvoltarea ulterioară a cancerului pulmonar.
Studiul, publicat în prestigioasa revistă Cell, a analizat datele a peste 48.000 de participanți din UK Biobank, corelate cu registrele de cancer, pentru a identifica modificări biologice apărute înainte de diagnostic, conform Medical Xpress.
Rezultatul: un set de 14 proteine care, împreună cu factori precum vârsta, fumatul și istoricul bolilor pulmonare, pot anticipa apariția cancerului pulmonar cu până la cinci ani înainte.
Screeningul actual ratează o parte importantă a populației la risc
În prezent, programele de screening pentru cancerul pulmonar sunt concentrate în principal pe persoane vârstnice și pe fumători sau foști fumători.
Problema este că această strategie poate omite:
- persoane care nu au fumat niciodată, dar au fost expuse la poluare;
- persoane expuse profesional sau urban la aer contaminat;
- pacienți cu inflamații pulmonare cronice, încă neîncadrați în criteriile de risc.
Noile date sugerează că riscul nu este determinat exclusiv de fumat, ci și de un context biologic și inflamator mult mai complex.
14 proteine care „anunță” boala înainte de simptome
Algoritmi de învățare automată au identificat aceste 14 proteine ca fiind constant crescute la persoanele care au dezvoltat ulterior cancer pulmonar.
Semnătura a fost validată în opt cohorte internaționale, inclusiv la nefumători, ceea ce întărește ideea că markerul nu reflectă doar efectele tutunului.
Mai mult, cercetătorii au observat că aceeași semnătură apare și în alte afecțiuni pulmonare severe, precum:
- BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică)
- fibroza pulmonară idiopatică
Acest lucru sugerează existența unei stări inflamatorii comune, „pre-boală”, la nivelul plămânilor.
Inflamația, poluarea și „declanșatorul” cancerului
Studiul pornește de la o ipoteză importantă: mutațiile celulare nu sunt suficiente pentru apariția cancerului.
Pe lângă îmbătrânire și mutații genetice, este nevoie de un „factor declanșator” din mediu, cum ar fi:
- poluarea aerului (trafic, motoare cu ardere internă);
- fumul de țigară;
- arderea combustibililor fosili.
Cercetătorii au observat că aceste expuneri cresc inflamația pulmonară și activează o stare celulară numită „celule KAC”, implicate în tranziția spre cancer.
În acest proces, un rol central îl are interleukina-1 beta, o moleculă inflamatorie care pare să reactiveze celulele cu mutații latente.
De la mecanisme celulare la prevenție
Experimentele pe modele animale au arătat că blocarea IL-1β reduce formarea celulelor KAC și încetinește dezvoltarea timpurie a tumorilor.
Această descoperire deschide o posibilă direcție terapeutică: utilizarea medicamentelor anti-inflamatorii țintite pentru prevenirea cancerului pulmonar la persoanele cu risc biologic crescut.
Lecții dintr-un studiu clinic anterior: CANTOS
Rezultatele actuale sunt susținute indirect de CANTOS trial, un studiu clinic în care medicamentul canakinumab a fost testat pentru boli cardiovasculare.
Deși scopul principal nu era cancerul, cercetătorii au observat că pacienții tratați au avut o incidență mai mică a cancerului pulmonar.
Reanalizarea datelor sugerează însă un detaliu esențial: beneficiile au fost semnificative mai ales la pacienții care prezentau deja semnătura inflamatorie de 14 proteine.
O posibilă schimbare de paradigmă în oncologie
Cercetătorii de la Francis Crick Institute subliniază că descoperirea ar putea marca trecerea de la prevenția generală la prevenția personalizată.
În loc să tratăm toți pacienții cu risc aparent similar, viitorul ar putea însemna:
- identificarea persoanelor cu „semnal inflamator activ”;
- intervenție precoce țintită;
- reducerea riscului înainte de apariția tumorii.
Ce urmează pentru cercetare
Deși rezultatele sunt promițătoare, testul nu este încă disponibil în practica medicală.
Următorii pași includ:
- validarea clinică suplimentară;
- dezvoltarea unui test de sânge standardizat;
- studii privind eficiența intervențiilor preventive la persoanele identificate cu risc crescut.
Descoperirea celor 14 proteine ar putea transforma cancerul pulmonar dintr-o boală depistată târziu într-una care poate fi anticipată și, potențial, prevenită cu ani înainte de debut.